Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


S-a convertit Macron la suveranism?

macron.jpg

Image source: 
elysee.fr

Iată întrebarea pusă de revista L'Obs după  discursul către națiune al președintelui francez.

Președintele a decretat mobilizarea generală pentru a lupta împotriva unui virus devastator iar întrebarea pusă de revista franceză este dacă nu cumva putem vedea aici un simbol al unei globalizări nefericite.

Emmanuel Macron a intrat, fără îndoială, cu succes în istorie, ca un președinte  confruntat brutal cu unul dintre cele mai mari flageluri de sănătate ale secolului.

Intervenția sa de televiziune, perfect articulată ca formă, dar și în substanța ei, a dezvăluit un alt eveniment semnificativ: mutația ideologică a chiriașului Palatului Elysée. Surpriză: corifeul unui neoliberalism temperat a îmbrăcat costumul apărătorului statului-bunăstare! Cine ar fi crezut?

El dezvăluie ceea ce mulți preziceau de mult: globalizarea fericită este doar un basm, o capcană, o farsă, subminând suveranitatea națiunilor, făcându-le dependente într-un grad niciodată văzut în istorie. Această fragilitate a fost dezvăluită de șeful statului, evocând nevoia de revizuire a strategiilor europene.

Și iată că președintele Republicii a trecut pe tăcute peste celebrul 3% din constrângerile bugetare impuse de Bruxelles, prin deschiderea porților de finanțare a războiului împotriva virusului, „oricât ar costa”.

Este, oare, această inflexiune doar una conjuncturală? Sau anunță deja, în subtext, o nouă strategie pentru alegerile prezidențiale din 2022? Desigur, trebuie să evităm să speculăm cu privire la calculele politice ale șefului statului în condițiile unei crize de acest fel. Dar noul Macron, trecând prin acest calvar, este fără îndoială, el însuși în reconstrucție. Mai unificator, mai mitterrandist, notează L'Obs.

În același context, al crizei Covid-19, Le Point observă că în fața epidemiei de coronavirus, națiunile devin individualiste.

Nici o concertare - sau aproape - a marilor țări pentru a se confrunta cu boala. Din contră, prevalează legea junglei, cu riscurile asociate.

În perioada crizei globale, în 2008-2010, liderii marilor țări au încercat să-și unifice răspunsul pentru a limita impactul valului financiar cauzat de explozia bulei locuințelor în Statele Unite. Târâș-grăpiș, ei au salvat, totuși, economia mondială.

Confruntate cu evoluția virusului Covid-19 din China, statele nu mai încearcă nici măcar să-și coordoneze acțiunile. Fiecare pentru el. Rezultatele sunt nefaste”.

De asemenea, economia ar face bine să demonstreze mai multă solidaritate, scrie și cotidianul german Handelsblatt:

În interesul lor comun, Statele Unite și China ar putea suspenda tarifele pe care și le-au impus reciproc. Primul ministru Boris Johnson ar putea renunța la amenințarea sa de a rupe legăturile economice cu UE la sfârșitul anului 2020, dacă până atunci nu a fost negociat un acord de liber schimb.

Și toate statele membre ale OMC ar trebui să se angajeze să ridice impozitele la import, cote de import și interdicții la export pe echipament medical, soluții de dezinfectare și săpunuri pentru o perioadă de șase luni. Acest semn al solidarității internaționale ar calma piețele financiare și ar lărgi, de asemenea, spațiul de manevră pentru reduceri de impozitare, ajutoare de stat și mai multe investiții publice. ”

Și totuși, de ce s-au înregistrat atâtea cazuri de infectare în Italia? Revista germană Der Spiegel încearcă un răspuns.

Există multe motive, iar recunoașterea lor ar putea fi vitală pentru alte țări din lume. Înainte de a încerca un răspuns, o precizare este esențială: experții presupun că există un număr foarte mare de cazuri care încă nu au fost descoperite.

Un motiv ar fi vârsta medie a populației: Italia este cea mai bătrână țară din Europa, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Ceea ce înseamnă că jumătate din populația țării este trecută de această vârstă. În Europa în ansamblu, vârsta medie este de 43,1 ani.

În mod logic, în societățile în vârstă, există mai multe persoane care suferă de probleme de sănătate preexistente și care sunt susceptibile la simptome severe.

O răspândire în masă a virusului este cel mai mare risc în prezent. Dacă prea mulți oameni se îmbolnăvesc în același timp, există pericolul ca nu toate cazurile critice să poată fi tratate în mod corespunzător în spitale din cauza lipsei de resurse.

De aceea, în prezent, Germania se concentrează pe încetinirea răspândirii bolii.

Apoi, nu este clar cine a adus virusul în Peninsulă, dar există o serie de posibilități. Italia de Nord este epicentrul economic al țării și este, de asemenea, plină de locuri turistice. Regiunea găzduiește o mulțime de vizitatori internaționali.

Experții cred că așa ceva se putea  întâmpla oriunde. Dar acolo au fost, de asemenea, neînțelegeri care au dat virusului timp prețios pentru a-și continua răspândirea.

Se pare că guvernele și spitalele locale nu se găseau pe aceeași lungime de undă cu privire la momentul în care oamenii ar fi trebuit sau nu să fie testați pentru coronavirus”.

Revista presei internaționale din 16 martie 2020