Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cu tehnologia pentru a supraveghea izolarea

drona.jpg

Dronă folosită pentru supraveghere de Poliția din Nisa, Franța
Image source: 
Reuters/Eric Gaillard via rfi.fr

Pentru a lupta împotriva epidemiei Covid-19, unele țări folosesc date mobile pentru a urmări câte persoane se deplasează prin spațiul public. În timp ce unii observatori consideră că măsura este justificată, alții o consideră o încălcare periculoasă a protecției datelor, scrie Eurotopics, reluând comentarii din presa europeană.

Toate opțiunile tehnologice sunt acum binevenite, susține Corriere della Sera:

"Dacă tot dispunem de această tehnologie, de ce să nu o folosim? Comanda este să rămâi acasă. O regulă pe care prea mulți nu o respectă, pentru că încă luptăm cu armele secolului XX. Pentru a face acest lucru rapid, autoritățile pot solicita operatorilor de telefonie mobilă să pună la dispoziție datele aflate în posesia lor, tehnologii care garantează controlul respectării distanțării sociale la scară largă", scrie ziarul italian.

Aplicațiile care pot urmări persoanele contaminate s-ar putea dovedi esențiale, estimează corespondentul ziarului Le Figaro din Italia:

Tehnicienii susțin că aceste aplicații se bazează pe conștientizarea riscului și responsabilitatea tuturor. Doar cei care doresc urmează să le descarce, conform unei proceduri bazate pe consimțământul informat al utilizatorului și căile de atac legale. Ei bine, aceste „pașapoarte digitale” vor asigura ieșirea treptată din închisoare, un moment delicat care ar putea dura luni, deoarece nimeni nu știe cu adevărat astăzi dacă anticorpii îi vor proteja pe cei care au contractat virusul. Înțelegem că aceste scuturi digitale pot fi însăși condiția pentru sfârșitul închisorii".

În timp ce în Polonia, publicația Polityka se teme că restricțiile generale impuse în prezent vor continua după criza coronavirusului:

Este mult mai ușor să oferi serviciilor de securitate noi abilități decât să le retragi mai târziu. Am văzut deja acest lucru în lupta împotriva terorismului.  Deoarece oamenii se tem mult mai mult de pandemie astăzi, este cu atât mai ușor să recurgem la ceea ce societatea n-ar fi autorizat niciodată în vremuri normale. Dacă introducem noi măsuri, trebuie, prin urmare, să elaborăm un calendar precis de la început, care să garanteze că aceste măsuri vor fi abolite după terminarea pandemiei. "

Criza coronavirusului va avea urmări importante. Nu doar in privința numarului de victime si a efectelor nocive asupra economiei. Dar și raporturile noastre cu statul se vor modifica”, crede Deutsche Welle:

Multi cetățeni din occidentul prosper vor revendica, mai puternic decat până acum, un stat paternalist. Unul care să-i protejeze mai eficient. Fiindca doar statul poate combate, daca o poate face cineva, astfel de primejdii cum este o pandemie.

Statul este chemat să rezolve problemele. Să salveze, de preferință, toate întreprinderile și toate locurile de muncă. Să ofere generos garanții financiare, să decidă înlesniri fiscale, să devina acționar al întreprinderilor cu dificultăți. Cu fiecare zi a crizei, încrederea în piță se micșorează și crește dorința unui stat paternalist care oferă protecție si care pune ordine în toate”.

După cum observă Bloomberg, pandemia coronavirusului a expus, printre altele, vulnerabilitățile sistemelor politice din întreaga lume: ”Democrațiile sunt testate. Cetățenii iau seama la amenințările percepute asupra libertăților lor civile. Pe de altă parte, măsurile dure adoptate de regimurile autoritare ar fi putut salva mii, dacă nu milioane de vieți. Este un șoc istoric pe care coronavirusul l-a produs asupra economiilor, ca și asupra politicii globale”.

Iar Le Monde atrage atenția că până în prezent, niciun guvern nu poate pretinde că deține formula magică prin care ar putea respinge definitiv ofensiva coronavirusului:

Prin urmare, o datorie a smereniei este esențială înainte de a judeca superioritatea unei tactici față de cealaltă.

Aceste opțiuni sunt cu atât mai greu de făcut cu cât se bazează în mare parte pe expertiza științifică și medicală pe care politicienii , în general, nu o au. Politicienii apelează la experți - dar le revine în cele din urmă lor sarcina să decidă, ținând cont de toți parametrii, științifici, sociali, economici, politici, umani.

Nici medicina, nici politica nu sunt științe exacte: este suficient să vedem în zilele noastre medicii care se succed pe ecranele noastre cu perspective adesea contradictorii”, scrie ziarul francez.

Coronavirusul este o provocare și pentru serviciile de informații, notează Agenția France Presse:

”Între dezinformarea organizată și atacurile cibernetice sub toate formele, serviciile urmăresc organizarea unei alternanțe a echipelor la sediu. În limbajul militar, se numește „mod degradat”.

Sistemele de transmitere a informațiilor militare sunt suficient de criptate pentru a putea fi utilizate de către agenți chiar și de acasă, explică pentru AFP un fost responsabil din serviciul de informații externe francez. Cu toate acestea, sistemele de acest tip nu permit accesul la cele mai sensibile baze de date. "Există continuitate în ceea ce privește munca, dar activitatea legată de informațiile strategice va fi în mod necesar mai lejeră", rezumă el.

Revista presei internaționale din 24 martie 2020