Ieșirea din carantină: când este momentul potrivit?

The Guardian notează că guvernele europene încep să privească cu nerăbdare faza post-carantină a bătăliei lor împotriva Covid-19. Și aceasta, pe măsură ce curbele îmbolnăvirilor de pe continent se aplatizează, în timp ce SUA se apropie de o săptămână de vârf iar Japonia declară stare de urgență .

Luni Austria devenea prima țară a UE care își făcea publice planurile de a ridica restricțiile – la început, cu magazinele mai mici , din 14 aprilie, apoi cu cele mai mari, care s-ar putea redeschide la 1 mai, urmând ca hotelurile, restaurantele și alte servicii să-și reia activitatea de la jumătatea lunii mai.

Washington Post comentează că anunțul Vienei pare mai degrabă adaptat oamenilor care sunt frustrați și neliniștiți. Cancelarul Sebastian Kurz le-a cerut cetățenilor să respecte ferm restricțiile - un efort care a devenit și mai provocator cu cât vremea frumoasă s-a așternut peste Europa, într-o perioadă care în mod normal ar fi trebuit să fie una de vacanță.

Acțiunile din această săptămână „vor determina în ce măsură învierea post-Paște, la care sperăm toți, poate avea loc”, a spus Kurz, invocând în mod deliberat imagini religioase.

Washington Post discută și cazul Danemarcei, care a impus blocarea relativ devreme, la 11 martie, și a investit în teste pe scară largă.

Anunțând planul de ridicare a restricțiilor, premierul danez Mette Frederiksen a spus: „Este ca și cum ai merge pe o linie. Dacă stăm nemișcați pe parcurs, putem cădea. Dacă mergem prea repede, lucrurile pot merge prost. Prin urmare, trebuie să facem un pas prudent la un moment dat. Și încă nu știm când avem teren ferm sub picioarele noastre", a spus premierul danez citat de ziarul american.

Există însă pericole în a acționa de unul singur, Austria nu este o insulă, avertizează ziarul belgian De Morgen, citat de Eurotopics:

„Este, oare, înțelept ca fiecare țară să acționeze pe cont propriu? Toți membrii UE ar trebui să accepte cel puțin aceleași principii. Dacă nu, coronavirusul amenință cu o revenire rapidă . Cel mai bun mod de a preveni acest lucru este o abordare ciclică, ușurând și înăsprind restricțiile în paralel cu mișcările virusului, declinul acestuia sau o potențială creștere reînnoită".

Totuși, modul în care austriecii au gestionat criza a fost exemplar, este de părere publicația germană Die Welt:

„În Austria, comunicarea a fost clară din start. Spre deosebire de Institutul Robert Koch din Germania, autoritățile sanitare din Austria nu au avut ezitări în privința obligativității purtării măștilor. Cancelarul Kurz și consilierii săi au demonstrat multă coerență în luarea deciziilor. Zilele acestea au apărut purtând măști și adesea în spatele vizierelor de plexiglas, ceea ce este exemplar. Au fost luate și alte măsuri, cum ar fi testarea cetățenilor asimptomatici. Cei care acționează cu atâta responsabilitate pot slăbi treptat restricțiile și să reînvie lent economia", scrie ziarul german.

Le Monde atrage atenția că întrebarea nu este doar „când” să ieșim din izolare, ci și „cum”. De fapt, scenariul este cu mult mai complex decât ridicarea directă a măsurilor de carantină.

O ieșire brutală și prost pregătită poate reînnoi epidemia. O bună parte a oamenilor cu care vom interacționa vor fi contagioși - chiar fără să știe acest lucru

În loc să prelungim izolarea, am putea alterna perioadele de strictețe cu cele de revenire la „normal”. Într-o astfel de logică, am putea reveni în case la fiecare focar al epidemiei, pentru a limita supraîncărcarea spitalelor. Acest lucru este valabil până la găsirea unui vaccin sau până ce va fi atinsă „imunitatea de grup”. Aceasta este ceea ce experții numesc „stop-and-go”.