Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirusul și accelerarea istoriei

ciuma.jpg

”Ciuma”, lucrare de C. Audran, după P. Mignard
Image source: 
Biblioteca Congresului SUA via foreignpolicy.com

Coronavirusul accelerează istoria dincolo de punctul de rupere. Iată titlul unei analize din revista americană Foreign Policy.

Articolul este semnat de Kyle Harper președinte al Universității Oklahoma:

În calitate de istoric al epidemiilor, ceea ce mi se pare cel mai izbitor nu sunt paralelele cu trecutul, ci diferențele.

Sincer, virulența agentului patogen putea fi mult mai gravă. Și poate că următorul virus – pentru că va veni și următorul - va fi cu mult mai rău.

Dar este deja clar că această boală, care va provoca o mortalitate mult mai mică decât marile pandemii din istorie, va avea reverberații majore.

Impactul social, economic și, eventual, geopolitic  al COVID-19 va umbri pandemia de gripă mult mai mortală din 1918. Această nouă boală lovește în centrul ordinii noastre internaționale interdependente.

Este prima pandemie globală a epocii rețelelor sociale, epoca noastră de polarizare culturală și politică.

Piețele muncii, hipereficiente, atât de dependente de joburile concertate; lanțurile noastre lungi și complexe de aprovizionare; economia noastră extrem de specializată, cu dependență extremă de datoriile consumatorilor, corporative și suverane - niciunul dintre aceste sisteme nu s-a confruntat cu o perturbare precum pandemia COVID-19.

Uneori, pandemiile pur și simplu accelerează istoria sau dezvăluie direcția în care mergeam deja, în timp ce alteori schimbă fundamental traiectoria societăților umane.

În secolul al treilea, Imperiul Roman a fost lovit de o epidemie cunoscută sub numele de ciuma lui Ciprian. A fost parte dintr-o criză constituțională și monetară polivalentă, care a modificat profund Imperiul Roman. Poziția sa geopolitică față de perși și popoarele germanice a slăbit substanțial. Dar, într-un anumit sens, aceste schimbări erau vizibile înaintea ciumei, care doar le-a grăbit.

În schimb, Ciuma Neagră a fost un adevărat hazard al istoriei, care a refăcut ordinea geopolitică în moduri care altfel ar fi fost greu de imaginat.

Avem nevoie de timp și perspectivă pentru a percepe modalitățile prin care această pandemie va fi schimbat lumea. (Desigur, istoricii sunt cei care preferă distanța și perspectiva.)

Dar ideea că asistăm la o modificare radicală a țesăturii noastre sociale nu este una greșită. Istoria ne amintește că șocurile biologice coincid adesea cu momentele de transformare și schimbare ... și uneori chiar le accelerează”, scrie Foreign Policy.

 

Lecții de izolare de la Nelson Mandela

Revista franceză Le Point ne sugerează să luăm lecții de izolare de la unul dintre cei mai proeminenți lideri ai lumii ultimelor decenii: Nelson Mandela, fostul președinte sud-african și luptător pentru drepturile omului.

Laureat al Premiului Nobel pentru pace, el a petrecut 27 de ani în închisoare, dintre care 18 într-o celulă umedă , puțin mai mare de doi metri patrați. Cu toate acestea, nu a încetat vreun moment să se antreneze.

Mandela a început să practice boxul în studenție în anii 1940 și 1950. Nu a ajuns la competiții majore și chiar el a recunoscut, în biografia sa, ”Lungul drum spre libertate”, că nu era un boxer excepțional.

Rutina zilnică a deținutului cu numărul 46.664 consta într-o muncă manuală îndârjită, într-o carieră de calcar. Deși munca era epuizantă, Mandela nu și-a abandonat exercițiile fizice de altădată. Își începea antrenamentele la ora 5 dimineața, în celula sa umedă de doar doi metri patrați.

În 1988, în vârstă de 70 de ani, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, agravată de umiditatea din celula sa. A fost internat în spital, tușind sânge și apoi transferat în casa unui paznic al închisorii. Dar a reluat rapid o versiune trunchiată a programului său de exerciții.

El a fost eliberat din închisoare, împreună cu alți prizonieri politici, la 11 februarie 1990.

 

Și totuși, Turul Franței va avea loc?

Mergem la Courrier International, care propune un grupaj de comentarii despre probabil singura competiție sportivă majoră a acestui an care nu este anulată: Turul ciclist al Franței.

”După ce au luat în considerare desfășurarea sa fără spectatori, organizatorii vorbesc acum despre amânarea datelor. Nu fără motiv economic”, subliniază Courrier International.

”Doar Turul Franței rezistă, precum satul galilor ireductibili care rezistă mereu și mereu în fața invadatorului”, subliniază El País, făcând aluzie, evident, la aventurile lui Asterix și Obelix.

Tageszeitung reamintește că ipoteza unui tur fără spectatori a fost luată în considerare în urmă cu câteva zile de ministrul sporturilor, dar directorul evenimentului a revenit . ”Un lucru bun pentru orașele de popas”, notează ziarul german. ”Orașele vor putea să se bucure de turism, fanii Tour de France vor putea sta în hoteluri, să mănânce în restaurante, să facă cumpărături și să alimenteze cu combustibil".

”Mai ales când șii că Turul atrage între 10 și 12 milioane de spectatori pe marginea drumurilor”, amintește The Guardian. O mulțime de neconceput în aceste perioade de distanțare socială.

Da, dar în contextul actual, în care Franța „este foarte afectată de Covid-19 și unde a fost impusă izolarea cel puțin până la 15 aprilie, încăpățânarea de a menține evenimentul este puțin surprinzătoare”, observă la rândul său Die Welt.

Revista presei internaționale din 9 aprilie 2020