Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Două probleme pentru China: alimentele și plecarea companiilor

Care sunt consecințele crizei coronavirusului pentru China, țara care a fost pentru prima dată epicentrul epidemiei? Comentatorii vorbesc despre consecințe economice și politice.

Pentru China, „Virusul SUA” este o pârghie geopolitică, scrie The Atlantic:

Într-o nouă eră a diplomației de propagandă, sursele oficiale legitimează teoriile conspirației de pe internet.

”Partidul Comunist Chinez a acordat prioritate „persuasiunii și gestionării informațiilor” de ani buni. Începând cu 2000, a recrutat un amplu aparat de propagandă albă, construind și cumpărând rețele TV, radio și mass-media tipărită, optimizând conținutul intern și difuzându-l într-o gamă largă de limbi.

Începând cu 2015, China a investit în construirea unei prezențe masive în limba engleză . Paginile de Facebook în limba engleză ale ziarului de stat China Daily și agenția oficială de știri Xinhua au peste 75 de milioane de urmăritori fiecare; iar China Global Television Network are 99 milioane; prin contrast, CNN are 32 de milioane, iar Fox News, 18 milioane.

O parte din această creștere a venit din difuzarea de anunțuri plătite pe platformele sociale care, pentru proprii cetățeni din China, sunt blocate.

Acestea sunt destinate vorbitorilor de engleză din întreaga lume. Pe tot parcursul anului 2019, anunțurile au implicat frecvent imagini prietenoase cu ursuleți panda și pisoi. Apoi au evidențiat arta și cultura chinezească. După care au amplificat subiectele politice.

În februarie 2020, s-a produs o cotititură. Anunțurile au început să vizeze abordarea oficială în criza coronavirusului, lăudându-l pe președintele Xi Jinping. De asemenea, au prezentet lideri precum cei din Italia sau Serbia exprimându-și recunoștința față de China. Toate acestea, concomitent cu mesajele indignate privind utilizarea de către președintele Donald Trump a termenului de virus chinezesc”, notează The Atlantic.

South China Morning Post, ziar care apare în Hong-Kong, atrage atenția asupra efectelor crizei pe piața alimentelor. Coronavirusul perturbă lanțurile de aprovizionare cu alimente. Așadar, cine va hrăni China?

Pentru conducătorii Chinei, furnizarea stabilă și suficientă a alimentelor este de multă vreme cea mai importantă problemă în menținerea stabilității politice, sociale și economice.

Dar pandemia a zguduit oferta globală de alimente și ar putea provoca o criză alimentară .

Economiile emergente cu populații mari sunt deosebit de vulnerabile la o astfel de criză. Iar China este cel mai mare consumator și importator de alimente din lume.

Ar fi o dublă lovitură pentru China, deoarece țara este disperată să evite tulburările sociale suplimentare. Din cauza izbucnirii pestei porcine africane anul trecut și a perturbării ofertei pe fondul eforturilor de a controla epidemia Covid-19, prețurile produselor alimentare din China au sărit cu peste 21 la sută în februarie, în mare parte determinate de o creștere cu peste 130 la sută a prețurilor la carnea de porc – o creștere a record. Pesta porcină a redus efectivele naționale la jumătate.

Din punct de vedere istoric, securitatea alimentară a jucat un rol crucial, fiind o problemă politică în China. Amintirile foametei dintre anii 1959 și 1961 sunt încă vii. Se estimează că atunci, foametea a ucis zeci de milioane de oameni, sub regimul lui Mao Tzedun”, scrie ziarul din Hong Kong.

În timp ce revista americană de afaceri Forbes observă o tendință mai veche, dar amplificată de criză: companiile americane pleacă definitiv din China.

Ele deja părăseau China ca urmare a războiului comercial. Vor pleca și mai mult ca urmare a pandemiei.

Să ne iertați, așadar, voi, cei de la Davos. Globalizarea voastră chinezească este demodată precum clopoțeii cu fundiță...

Anul trecut, companiile și-au regândit în mod activ lanțul de aprovizionare, fie că și-au convins partenerii chinezi să se mute în Asia de sud-est pentru a evita tarifele, fie au optat pentru a-și tăia total aprovizionarea din China.

Compania globală de consultanță în domeniul producției Kearney a lansat cel de-al șaptelea Index anual de relocare. Acesta arată o „inversare dramatică” a unei tendințe , întrucât producția internă din SUA în 2019 a înregistrat o pondere semnificativ mai mare față de cei 14 exportatori asiatici urmăriți în studiu. Importurile din China au fost, de fapt, cele mai afectate.

Principalii beneficiari ai acestei tendințe sunt țările mai mici din sud-estul Asiei, în special Vietnam. Și datorită acordurilor de liber schimb, alți beneficiari sunt Canada, ba chiar și Mexicul, cu toate problemele sale legate de cartelurile drogurilor”, scrie Forbes.

 
Revista presei internaționale din 13 aprilie 2020