Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid-19 – consecințe în Europa Centrală și de Est

polonia_buna.png

Incertitudine înaintea votului de duminică în Polonia, Varșovia, mai 2020
Image source: 
AFP via rfi.fr

Politico vorbește despre misterioasele alegeri prezidențiale din Polonia. Alegerile, programate pentru duminca viitoare, divizează deja societatea poloneză:

Dar vor avea acestea loc? Nimeni nu știe cu adevărat.

Foști președinți și prim-miniștri, printre care Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, solicită un boicot. Comisia Europeană și observatorii străini sunt alarmați.

Există îndoieli serioase cu privire la modul în care o astfel de procedură de vot prin corespondență la nivel național, adoptată în grabă, va fi una sigură, le va permite polonezilor din afara țării să ia parte la vot și va asigura o numărătoare corectă.

Suporterii guvernului afirmă că susținând boicotul, opoziția spune de fapt că strugurii sunt acri, știind că nu-l va putea învinge pe președintele în exercițiu, Andrej Duda”.

*

Le Point se întreabă dacă fostul președinte georgian Mikhail Saakashvili va deveni mâna dreaptă a președintelui Ucrainei:

Saakashvili renaște. El, acest paria, izgonit din țara sa în 2013 de noua putere georgiană, apoi expulzat și din Ucraina în 2018, de fostul președinte Petro Porochenko, care totuși îl numise guvernator al Odesei, iată-l pe cale să-și guste răzbunarea.

Zelensky i-ar fi oferit portofoliul de viceprim-ministru responsabil de reforme, dar Parlamentul ar putea cu greu să strângă voturile necesare. Pentru a depăși obstacolul, tânărul președinte ar avea în vedere să-i ofere un post de consilier sau chiar să-l parașuteze, în următoarele alegeri municipale, la primăria din Odessa, cel mai mare port din Ucraina. Un punct strategic, de unde vin 80% din veniturile vamale ale țării.

Singura certitudine: el este dorit. Rămâne practica. Pentru că Saakashvili, erou al Revoluției Trandafirilor din 2003, adorat de occidentali și care la acea vreme devenea cel mai tânăr lider european, are o grămadă de dușmani.

Începând cu Vladimir Putin, care l-a amenințat că îl va „agăța de bile” în timpul războiului ruso-georgian din 2008. Iar Zelensky încearcă să negocieze cu Moscova sfârșitul conflictului din estul Ucrainei”.

*

Neweasterneurope vorbește despre efectele politice pe care actuala criză le poate acea în regiune:

În primul rând, ca urmare a crizei actuale, instituțiile publice atât naționale, cât și internaționale vor putea să obțină mandate populare mai puternice. În viitor, acestea vor juca un rol mai mare și, în unele cazuri, mai autoritar decât în prezent. Relațiile dintre oameni și state se vor schimba probabil pe măsură ce instituțiile vor deveni tot mai concentrate pe furnizarea necesităților de bază.

În unele cazuri, transferul de noi competențe către aceste instituții poate fi bine definit și limitat. În alte cazuri, cum ar fi Ungaria lui Orban, acest lucru a condus și poate duce în continuare la subminarea democrației”, scrie publicația regională.

Și totuși, de ce Europa Centrală și de Est a reușit să controleze mai bine pandemia? Ziarul ceh de afaceri Hospodářské noviny, preluat de Courrier International, oferă câteva explicații.

O explicație ar fi vaccinul împotriva tuberculozei, obligatoriu în regiune și despre care unii experți cred că a fost de ajutor.

O altă explicație ar fi numărul scăzut al imigranților - și aici autorul recunoaște că intră pe un teren sensibil.

Poate că cea mai bună ilustrare este în cartierele sărace de la nord de Stockholm, unde numărul de cazuri de contaminare a fost mai mare decât în ​​alte districte ale capitalei suedeze. Acesta poate fi rezultatul unei neînțelegeri a recomandărilor făcute de guvern din cauza unei slabei cunoașteri a limbii, la care se adaugă condiții sociale mai precare.

Dar și nivelul de trai mai redus al regiunii în ansamblu se poate să fi contribuit. Oamenii au venituri mai mici și, prin urmare, călătoresc puțin sau deloc.

Moștenirea regimurilor totalitare poate fi o altă explicație. A impune ceva oamenilor nu a fost o problemă.

Frica este încă înglobată în mentalități. Încă avem tendința de a vedea poliția ca potențial dușman și încă trăim cu teama că cineva va veni asupra noastră și ne va strica viețile.

Și, în strânsă legătură, teama de denunț. Țările Europei de Est se caracterizează prin gradul ridicat de neîncredere care domnește în cadrul societăților lor. Oamenii sunt neîncrezători unii în ceilalți și astfel se tem să fie denunțați”.

Revista presei internaționale din 6 mai 2020