Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Decizia Curții Constituționale germane, o lovitură pentru Uniunea Europeană?

curtea_germania.png

Președintele Curții Constituționale a Germaniei, Andreas Vosskuhle
Image source: 
AFP via rfi.fr

Curtea Constituțională a Germaniei a decis marți că programul de cumpărare a obligațiunilor de către Banca Centrală Europeană contravine parțial legislației germane. Presa europeană comentează intens consecințele acestei decizii luate în plină criză financiară declanșată de pandemie.

După cum explică Eurotopics, care realizează un grupaj de reacții din presa europeană, Curtea a constatat că BCE nu a reușit să explice de ce face aceste achiziții. De asemenea, judecătorii germani au mai spus că procesul decizional nu a fost examinat de camerele parlamentare germane.

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung , acesta este sfârșitul unei UE ”autocrate”, un semn al democrației și al statului de drept mai puternic.

Germania s-a alăturat unei UE în care statele membre sunt stăpânele tratatelor – și cu toții trebuie să ne așteptăm ca instituțiile UE să respecte normele convenite în comun. Atâta timp cât nu există un mandat pentru o uniune a datoriei, BCE nu poate crea una. Ca uniune de state, UE este legată de principiul democrației și este o comunitate bazată pe statul de drept. Acest mesaj trebuie transmis - în special Europei de Est. Acesta nu este sfârșitul UE, să sperăm”, notează ziarul german.

În Spania însă, El País își exprimă nemulțumirea:

Curtea Constituțională Federală își contrazice autoritatea superioară în materie de drept european, Curtea de Justiție a UE, pe care a consultat-o ​​anterior pe această temă. Și pune sub semnul întrebării competența acesteia din urmă, cu teoria conform căreia statele sunt „proprietarii” tratatelor lor și le pot evita dacă, după propriile criterii, aceste norme depășesc competențele lor. Dar chiar dacă guvernele sunt cele care semnează tratatele, interpretarea dreptului european este de competența Curții de Justiție din Luxemburg, ca fiind cea mai înaltă instanță. Acest lucru îl prevede Tratatul UE (articolul 19). Nu numai BCE trebuie să ia o poziție clară, ci și CEJ", spune El Pais.

Pentru ziarul belgian De Standaard, ”reținerea Germaniei în politica monetară este binecunoscută. Este timpul să recunoaștem că BCE nu poate face totul de una singură. Țările euro trebuie să își asume responsabilitatea . Moneda nu va putea rezista pe termen lung într-o dezbinare eternă".

În timp ce ziarul italian La Repubblica încearcă să fie optimist:

Chiar dacă decizia se referă la schema de cumpărare a obligațiunilor din 2015, ea aruncă o umbră asupra schemei actuale, în care cota de obligațiuni italiene este mult mai mare decât cea a altor țări. Dar situația nu este lipsită de speranță: în primul rând hotărârea este numai provizorie; guvernul german i-ar putea convinge pe nefericiții judecătorii din Karlsruhe să arate un minim bun simț. Nici măcar BCE nu va avea vreo problemă să răspundă la îndoielile lor. La urma urmei, intervențiile actuale ale băncii, care sunt esențiale pentru Italia, par a fi mai presus de critici, deoarece într-o situație excepțională și devastatoare ca această pandemie, acestea sunt proporționale”, scrie ziarul italian, citat de Eurotopics.

Care sunt reacțiile presei franceze? Ziarul de afaceri Les Echos se întreabă pur și simplu dacă nu cumva judecătorii germani și-au pierdut mințile: ”Curtea Supremă Germană pune BCE sub supraveghere, fiind acuzată că și-a părăsit mandatul inițial. Pune întrebări reale, dar, evident, nu era momentul pentru a bloca finanțarea datoriilor în plină criză sanitară”.

L'Express titrează că, ”În ciuda unei loviturii judiciare, BCE rămâne fermă în programele sale de ajutor”.

Organizația intenționează să își continue programul pentru a cumpăra sute de miliarde de euro în datorii publice, pentru a sprijini economia falimentară a zonei euro.

Cancelara Merkel a declarat într-o ședință închisă, purtată marți cu adjuncții ei, că judecătorii au arătat băncii centrale limitele a ceea ce ar putea face, după cum a spus un participant, sub acoperirea anonimatului.

BCE este acuzată în mod regulat în Germania că își depășește prerogativele sale, ajutând statele din zona euro, în special cele mai fragile state din sudul Europei”, amintește L'Express.

Iar Le Point vede ”Sabia lui Damocles deasupra Băncii Federale Germane”:

Curtea germană consideră că Banca centrală germană, care participă la sistemul european supravegheat de BCE și, prin urmare, cumpără obligațiuni, nu va mai putea participa la acest program încă activ, care fusese chiar consolidat la sfârșitul anului trecut. Prin acest program, în martie 2020, a fost posibilă achiziționarea a 50 de miliarde de euro datorii publice ale statelor membre, cu un impact total de 120 de miliarde de euro”.

Revista presei internaționale din 7 mai 2020