Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Imunitatea colectivă nu s-a atins, China își face, timid, mea culpa

china_coronavirus.png

China Coronavirus
Image source: 
Fundația Henry Jackson

Este omenirea pe cale să atingă un grad de imunitate colectivă care să facă virusul Covid -19 mult mai puțin periculos? Comentatorii sunt rezervați în a aprecia că greul a trecut.

Conform estimărilor OMS, doar 2-3% din populația lumii a fost infectată cu coronavirus, transmite Courrier International. Mult prea puțin pentru a spera să depășim pandemia Covid-19, datorită imunizării de grup.

Newsweek reamintește că încă din 27 aprilie, ambasadorul Suediei în Statele Unite declara că orașul Stockholm este probabil să obțină imunitate colectivă în câteva săptămâni. Aceasta în condițiile în care aproximativ 30% din populația capitalei suedeze a fost deja infectată .

The Guardian se întreabă însă care este ponderea exactă a populației care trebuie infectată pentru a putea obține imunitatea colectivă? Cifrele sunt încă incerte pentru coronavirus, un virus complet nou, dar estimările s-ar plasa într-un interval de 50 până la 70%.

„Nu există cifre magice” avertizează MIT Technology Review, citată de Courrier International.

Imunitatea de grup nu este o strategie pentru a evita carantina, așa cum a ales Suedia, ci mai degrabă un concept epidemiologic. Când o parte suficientă a populației este rezistentă la un agent patogen, răspândirea se încheie în mod natural, deoarece nu există suficient de mulți oameni pentru a-l transmite. Astfel, grupul este imun, chiar dacă nu este format din mulți indivizi.

În Franța, Libération observă că Beijjingul începe să-și facă o timidă mea culpa și admite puțină reformă.

Deja vineri, Beijingul a acceptat principiul unei comisii de anchetă sub egida OMS pentru a evalua „răspunsul global” la Covid-19. O anchetă care ar urma să fie întreprinsă la „momentul oportun la sfârșitul epidemiei”. Ancheta nu va viza în special Beijingul, în timp ce Australia, Regatul Unit și Statele Unite au solicitat clar o anchetă cu privire la originea virusului.

Epidemia de coronavirus nu a mai produs morți pe teritoriul chinez de aproape o lună. Dar Beijingul vede cum întrebările se înmulțesc cu privire la responsabilitatea sa în propagarea pandemiei. De câteva săptămâni deja, propaganda chineză a pus sub semnul întrebării teoria răspândirii virusului de pe teritoriul său și a încercat pe un ton agresiv să discrediteze criticile administrației Trump, care vorbește despre o evadare a virusului dintr-un laborator.

Regimul comunist chiar a contraatacat sub conducerea noii generații de diplomați chinezi reprezentați de Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Afaceri Externe. Acesta a susținut în martie o teorie a conspirației în vogă pe internetul chinez, care acuza armata americană că a adus virusul în China. Beijingul dorește acum să joace un rol central și intenționează să se bazeze pe cifrele sale oficiale, altfel puțin credibile, pentru a anunța că a ieșit victorios în lupta cu pandemia”, scrie Libération.

Le Figaro reia o temă mult dezbătută în presa internațională, întrebându-se de ce țările din Europa Centrală au fost mai rezistente, comparativ cu Italia:

Un cercetător specializat în sănătate publică la Institutul de Studii Avansate din Viena explică faptul că în Italia există o mare industrie textilă în care lucrează mulți emigranți chinezi. Pe de altă parte, italienii sunt mai susceptibili să se afle în contact strâns cu persoanele aparținând grupurilor de risc, în special persoanele în vârstă. Aceste relații geografice și sociale sunt mai puțin strânse în țările Europei Centrale. În plus, dacă ne gândim la sursele de contaminare, grupurile în cauză în Germania, cu carnavalul și în Austria, cu stațiunea de schi din Ischgl, erau alcătuite din oameni destul de tineri și sănătoși, prin urmare cu un risc mai mic de mortalitate".

Revista presei internaționale din 11 mai 2020