Începem să trăim ”alături de corona”

De fapt, notează ziarul belgian Le Soir, vorbim despre felul în care ne vom duce viața „alături de corona”, cu o mască pe față, cu stresul față de ceilalți, cu teama că intrăm într-o lume mai rea, cu frica noastră de a ne pierde slujba.

Este un dublu sentiment: ușurarea dar și teama, plăcerea dar și stânjeneala în spațiul public, starea de bine dar și anxietatea.

BBC se întreabă în ce măsură oamenii pot fi obligați să revină la muncă și care sunt drepturile lor în această situație?

De exemplu, nu sunteți obligat să lucrați dacă aveți o suspiciune rezonabilă că există o amenințare serioasă și iminentă pentru sănătatea dvs. Cum ar fi atunci când un angajator nu respectă regulile de sănătate publică.

Șefilor și personalului de execuție din multe companii li s-a cerut să accepte reduceri de salarii și mulți au ales să continue să lucreze cu mai puțini bani. Aceasta, mai ales având în vedere riscul de a fi concediați.

Pentru Politico, aceste noi reguli sunt un coșmar al socializării. În Hong Kong, guvernul a permis adunarea doar pentru grupurile de până la patru persoane .

Sistemul Belgiei va fi mult mai complicat: în cadrul noii faze, oamenii vor putea primi până la patru persoane în casele lor. Mai mult, acestea trebuie să fie întotdeauna aceleași patru persoane. În esență, ceea ce statul belgian le cere cetățenilor săi este să formeze grupuri de gospodării, care interacționează doar între ele.

Le Monde vorbește despre bunele obiceiuri care pot fi adoptate de către cei care continuă munca acasă.

Dacă nu aveți un birou sau un spațiu de lucru propriu - baia fiind evident, scoasă din discuție - cel mai bine este să delimitați acest loc, chiar simbolic.

”Oricare ar fi, trebuie să fie „legitimat” în același mod ca și spațiul de zi sau de noapte. Acest lucru poate implica, de exemplu, chiar mutarea mobilierului pentru a marca faptul că suntem „la locul de muncă” sau chiar stabilirea unor coduri vizuale, pentru noi înșine și pentru alții, cum ar fi purtarea unei căști sau... îmbrăcarea unui sacou Bine ar fi ca locul de muncă de acasă să asigure și o perspectivă care să permită ”hrănirea vizuală” dincolo de ecran”.

Financial Times notează că, pentru micile magazine pariziene, partea grea de-abia stă să vină:

”Când vom reporni, toate ajutoarele vor dispărea. Vom sări în necunoscut fără să știm pentru cât timp”, se plânge un librar.

Conform calculelor sale, va investi aproximativ 3.000 - 4.000 de euro în măști, dezinfectanți, sticlă protectoare și gel hidroalcoolic.

Și el știe că nu va putea găzdui mai mult de șase clienți în același timp. O restricție care ar putea descuraja clienții.

”Oamenii nu vin la librărie cu o listă de cumpărături, vin să se uite pe rafturi, asta le place ... Și atunci, oare vor mai veni dacă nu vor putea sta un timp îndelungat? " - se întreabă librarul citat de FT.

Macron simte teama în stomac, titrează L'Obs. ”Pentru el, succesul relaxării este un imperativ absolut, o problemă de supraviețuire politică. El știe că își joacă viitorul în zilele următoare. O revenire masivă a Covid-19 l-ar trimite înapoi la porțile iadului. Deci, el decretează mobilizarea generală.

Ce s-ar întâmpla dacă „vestele galbene”, cu revărsarea lor de violență urbană, nu ar mai fi decât o picătură în avalanșa de pericole care ar putea să cadă asupra lui Emmanuel Macron și a guvernului său?” - se întreabă revista franceză.