Un pas istoric pentru Uniunea Europeană, dar negocierile grele de-abia urmează

Publicația europeană Politico vorbește despre ”Marele pariu al Ursulei von der Leyen”:

”Președinta Comisiei mizează pe faptul că, în condițiile în care daunele economice cauzate de criza coronavirusului sunt atât de devastatoare, țările UE vor face un mare salt în ce privește încrederea, astfel că vor accepta să ia credite în comun.

Scepticii - în special liderii din Austria, Danemarca, Olanda și Suedia - susțin că von der Leyen poate să-și joace președinția așa cum dorește, dar nu pe banii contribuabililor lor. Negocierile aprige de-abia urmează”.

Wall Street Journal estimează că, dacă va fi pus în aplicare, planul ar reprezenta un pas istoric în ce privește punerea împreună a finanțelor statelor membre.

Associated Press notează că primul ministru olandez Mark Rutte a atras atenția că găsirea unui compromis la summit-ul liderilor UE de luna viitoare reprezintă un obiectiv mult prea ambițios.

Alte reacții au fost mai favorabile. Grecia a salutat planul comisiei ca o „propunere îndrăzneață”. Spania a spus că „evaluează pozitiv” propunerea. De asemenea, Germania pare de acord, întrucât o mare parte din conținut se potrivește cu gândirea Berlinului.

Pentru Bloomberg, Uniunea Europeană este în pragul unor schimbări istorice:

”Fondul de salvare de 825 miliarde de dolari al Comisiei va sparge multe tabuuri și ar putea deschide calea pentru impozite europene dar și pentru o trezorerie a UE.

Țările din Europa de Est au beneficiat în mod tradițional de cea mai mare parte a fondului de coeziune al UE, dar au trecut relativ bine prin pandemie. Astfel că nu au primit cea mai mare parte din acest nou sprijin. Va fi interesant să vedem cum vor reacționa. Propunerea are nevoie de un sprijin unanim, care va fi greu de întrunit”.

Și Le Monde vede o adevărată revoluție în istoria comunității:

”Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a avut numeroase consultări înainte de a lansa propunerea. De câteva ori, ea a și-a amânat anunțurile. Comisarii, cărora fostul ministru din cabinetul Angelei Merkel nu le-a dezvăluit ultimele consultări, au fost informați chiar înaintea prezentării din Parlamentul European.

Cele patru state „frugale”, care refuză orice subvenție pentru țările slăbite de pandemie, nu vor omite să solicite în schimbul generozității eforturi de consolidare bugetară și competitivitate economică. Ceea ce Roma sau Madrid, care refuză orice tutelă, nu vor dori să audă”.

Le Figaro se întreabă: ”Cine are de gând să strângă acest munte de bani? Cine va rambursa datoria și când? Planul european de recuperare de 750 de miliarde de euro este o durere de cap financiară, dar și juridică.

Această sumă astronomică va fi împrumutată de pe piețe de către Comisie.

Datorită ratingului său financiar excelent (triplu A), ratele de împrumut vor fi minime, dacă nu chiar negative. Acest lucru va permite anumitor state membre (în special Italia) să beneficieze de condiții avantajoase atunci când va veni vorba de rambursarea împrumuturilor de 250 de miliarde de euro ce-i vor fi acordate. Primele rambursări nu vor avea loc înainte de 2028.

Cu toate acestea, Bruxelles-ul propune statelor membre să-i ușureze sarcina prin crearea de noi resurse proprii.

Viitoarea taxă vamală pe carbon ar putea aduce între 5 și 14 miliarde de euro pe an, impozitul digital între 750 milioane la 1,3 miliarde de euro, extinderea sistemului de tranzacționare a cotelor de CO2 - 1,3 miliarde de euro iar impozitul pentru marile afaceri 10 miliarde.

Dar sunt aspecte asupra cărora statele membre nu au reușit niciodată să se pună de acord”.