Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Bulele de călătorie”, un nou model pentru turism? (The Economist)

bule.jpg

Image source: 
The Economist

Este întrebarea pusă de revista The Economist. Revista întrevede acorduri de liberă circulație între statele mai puțin afectate de Covid-19, pe modelul „bulei de călătorie” create de țările baltice:

Mai mult, a identificat bule potențiale care reprezintă aproape 35% din PIB-ul mondial, 39% din comerțul cu bunuri și servicii și 42% din cheltuielile legate de turism.

Rămâne de văzut cum să le reconectăm - o problemă care evidențiază, de asemenea, toate dificultățile unei relansări a economiei globale.

Prima bulă de călătorie a fost înființată pe 15 mai între Estonia, Letonia și Lituania. O a doua ar putea fi formată între Noua Zeelandă și insula Tasmania, unde numărul de infecții a rămas scăzut. China și Coreea de Sud au lansat un „coridor expres” pentru a permite călătorile de afaceri.

În fine, o primă interconectare ar fi în regiunea Asia-Pacific și ar reuni țări din Japonia până în Noua Zeelandă, unde numărul de cazuri noi rămâne sub zece la un milion de locuitori în ultimele șapte zile.

A doua ar fi în Europa și s-ar întinde de la Marea Baltică la Adriatica, inclusiv Germania.

Bula Asia-Pacific, inclusiv China și Japonia, ar reprezenta 27% din PIB-ul mondial, față de 8% pentru varianta sa europeană.

Valoarea potențială a acestor bule depinde de nivelul de integrare a economiilor care le compun și de nivelul lor de complementaritate. Țările bulei Asia-Pacific realizează 51% din comerțul lor între ele, față de 41% pentru țările din zona baltic-adriatică. Statele mici au cel mai mult de câștigat de la reconectarea cu vecinii mari.

Restabilirea libertății de mișcare ar fi deosebit de benefică pentru Thailanda ca și pentru Grecia, ale căror economii se bazează foarte mult pe turism. În Asia ca și în Europa, sectorul industrial depinde de mobilitatea lucrătorilor.

Înainte de pandemie, în fiecare zi, aproape 3,5 milioane de oameni treceau o frontieră în Uniunea Europeană și au fost 700.000 de călătorii între Hong Kong și China continentală. (Sursa: Courrier International).

 

Moartea lui George Floyd reînvie dezbaterea despre rasism în Europa

Eurotopics propune un grupaj din presa europeană pe această temă.

Marea Britanie ar fi trebuit să ia o poziție mai clară, crede The Guardian: „În această situație, guvernul britanic ar fi putut avea umilința de a evidenția și recunoaște trecutul Marii Britanii. El ar fi putut începe dezbaterea cu privire la responsabilitatea țării în invenția rasismului anti-negru, amintindu-și că tradiția rasistă americană actuală își are originea în coloniile britanice și rolul major al Marii Britanii. În sclavia neagră din Indiile de Vest, în instituirea unor sisteme de apartheid pe întregul continent african".

De Volkskrant denunță răspândirea rasismului în Țările de Jos și complicitatea premierului Mark Rutte:

"În cei zece ani în care a fost prim-ministru al acestei țări, iată ce a obținut: o coaliție cu partidul de extremă dreaptă condus de Geert Wilders. Zece ani de aroganță în rândurile poliției, pentru care orice bărbat negru care conduce o mașină frumoasă este suspect din start.  Polițiști care se numesc „lichidatori de marocani”. Servicii fiscale pentru care orice familie care nu este albă încearcă în mod automat să fraudeze sistemul".

Se pare că există totuși o primă conștientizare din partea poliției americane, crede Gazeta Wyborcza:

Poliția nu poate lucra fără arme. Prea mulți civili sunt înarmați, iar acești civili sunt responsabili pentru 15.000 - 16.000 de crime comise în fiecare an.  Cei 800.000 de polițiști sunt responsabili pentru restul de 1.000 de morți, iar lor le este frică de civili pe care trebuie să îi protejeze. Uciderea lui Floyd a fost condamnată pentru prima dată de sindicatele de poliție, iar șeful poliției din Minneapolis și-a exprimat simpatia față de manifestanții care protestează împotriva violenței poliției.” ( Sursa: Eurotopics).

În Franța, L'Obs găzduiește un apel al popularului actor Omar Sy: „Să ne trezim. Să avem curajul să denunțăm violența poliției în Franța".

După moartea lui George Floyd, Statele Unite se angajează în lupta împotriva discriminării și a violenței polițienești. Actorul francez cere justiție și pentru Adama Traore, cetățeanul de culoare ucis în 2016 într-o operațiune a poliției franceze. Avem nevoie de o „poliție demnă de democrația noastră”.

”Moartea unui om în contextul unei utilizări disproporționate și excesive a forței trebuie pedepsită. George Floyd și Adama Traoré aveau ceva în comun: erau amândoi negri”, scrie actorul în l'Obs.

 

 

Lecții ale crizei coronavirusului

Trebuie să descentralizăm sistemul de sănătate publică, spune publicația  italiană Avvenire:

„În criza coronavirusului, am văzut limitele serviciilor de urgență și terapie intensivă, am văzut fragilitatea și inadecvările acestora. Dacă asistența medicală se bazează numai pe sistemul de spitale, riscul ca acestea să intre rapid sub presiune crește.

Spitalele saturate făceau o muncă eroică, dar erau și locuri de răspândire a contagiunii.  În același mod, casele pentru vârstnici și unitățile medicale au devenit, de asemenea, multiplicatori  ai virusului. ... Toate acestea ne arată că sistemul de sănătate și îngrijirea persoanelor în vârstă au nevoie de un al doilea pilon, format din structuri de îngrijire descentralizate răspândite în toată țara, pentru a preveni congestia cât mai mult posibil", scrie ziarul italian.

De la începutul epidemiei Covid-19 din China, bărbații au părut a fi mai grav afectați de boală decât femeile, remarcă revista Science. Datele din întreaga lume au confirmat că bărbații au mai multe șanse decât femeile să dezvolte forme grave și chiar să moară. Cum se explică asta?

Androgenii, hormonii sexuali descoperiți în cantități mai mari la bărbați, cum ar fi testosteronul, ar putea juca un rol în îmbunătățirea capacității virusului de a intra în celule. Și tot mai multe date susțin această presupunere.

Conform observațiilor preliminare din Spania, un număr disproporționat de bărbați care prezintă  calviție - asociată cu un androgen puternic – au fost spitalizați după ce au contractat Covid-19".

Le Monde notează că în timpul pandemiei de gripă A (H1N1) în 2009-2010, vârstnicii erau mai puțin predispuși la o formă severă a bolii, spre deosebire de cei mici. Se crede că persoanele în vârstă păstraseră un răspuns dobândit împotriva altor tulpini de virus gripal H1N1 care au circulat câteva decenii mai devreme.

O parte a populației poate beneficia, de asemenea, de o oarecare protecție împotriva SARS-CoV-2. În absența unui vaccin, aceasta ar compensa parțial nivelul scăzut de imunitate a populației, chiar dacă este prea devreme pentru a cunoaște impactul.

Revista presei internaționale din 5 iunie 2020