Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


A fost finanțată Mișcarea 5 Stele de Venezuela?

Guvernul Venezuelei ar fi trimis o valiză care conținea 3,5 milioane de euro în numerar unuia din fondatorii Mișcării Cinci Stele. Sunt dezvăluiri ale presei spaniole citate de Politico și Hotnews.

Cotidianul spaniol ABC a publicat luni documente care arată că Gianroberto Casaleggio (1954-2016), un antreprenor și activist care a fondat partidul italian alături de comicul italian Beppe Grillo, ar fi primit banii în 2010.

Transferul ar fi fost autorizat de către însuși președintele venezuelean de azi, Nicolás Maduro, pe atunci ministru de externe.

Valiza care conținea 3,5 milioane de euro în numerar a fost trimisă consulatului venezuelean din Milano, potrivit unor documente secrete la care a avut acces ziarul spaniol ABC.

La momentul respectiv, legile italiene nu interziceau finanțarea din surse străine a partidelor politice însă exista obligativitatea declarării sumei.

Money.it scrie în context că în 2010, Gianroberto Casaleggio  ar fi primit banii drept finanțare pentru înființarea unei „mișcări anticapitaliste și de stânga în Republica Italiană”.

"Totul este un  fals” –a răspuns imediat  fiul, Davide Casaleggio. ” Este o știre falsă, care a ieșit de mai multe ori, ultima oară în 2016. Vom deschide un proces", a declarat acesta, citat de Money.it.

Aceeași publicație mai remarcă faptul că dezvăluirile vin într-un moment în care în presa italiană se vorbește mult despre o eventuală preluare a conducerii M5S de către actualul premier independent, Giuseppe Conte.

 

Macron, un salt riscant către alegerile din 2022

Ultimul discurs public al președintelui Macron a fost intens comentat în presa franceză – jurnaliștii au remarcat și faptul că șeful statului francez a aruncat o ancoră către alegerile de peste doi ani.

Emmanuel Macron a pledat pentru o nouă distribuire a competențelor între stat și comunități, scrie Le Monde. Pe această „nouă cale” pe care Emmanuel Macron intenționează să meargă - și ale cărei contururi le va preciza spre mijlocul lunii iulie -, președintele Republicii a stabilit deja o etapă: cea a unei noi faze de relaxare a statului și administrației.

Libération a văzut un președinte care a încercat să nu ostilizeze pe nimeni:

”Reconcilierea industriei și ecologiei, egalitatea de șanse și sprijinul pentru poliție, suveranitate și Europa ... În încercarea sa de a nu jigni pe nimeni, președintele a fost mai preocupat de echilibru decât de măsuri concrete”.

L'Obs titrează cam în aceeași notă: ”Piruetele unui acrobat”:

”Emmanuel Macron a dorit să închidă criza de sănătate pentru a începe „noua cale” a „reconstrucției”. Până în 2022 și nu numai.

Discursul lui Emmanuel Macron, a fost un exercițiu în domeniul politicilor de vârf. Cum să recuperezi beneficiul încheierii crizei de sănătate pentru a porni în lupta pentru reconstrucție și a depăși posibilii săi rivali în cursa pentru alegerile prezidențiale . Este precum acrobatul care dă drumul unui trapez ca să apuce un altul, din nou, fără plasă, deasupra golului”.

L'Express vede în președintele Macron ”un om grăbit”.

”Pentru el, nu mai este timp. Emmanuel Macron vorbește despre prioritățile sale naționale, cât și despre politica sa europeană, privind spre „cei doi ani care urmează”. Dar el își dă seama că aceste 24 de luni sunt o pură construcție. În 24 de luni vor avea loc alegerile legislative, care vor urma cu mai mult de o lună alegerilor prezidențiale, care vor fi precedate de o campanie. Prin urmare, cele 24 de luni sunt mai degrabă 15, până când fiecare act al președintelui va fi perceput ca un gest de candidat”.

Iar cotidianul de afaceri Les Echos vine cu cifre: doar 39% dintre francezi l-au considerat pe Macron „convingător”, potrivit unui sondaj OpinionWay și Organ’ice realizat la comanda ziarului.

 

Acum am simțit importanța Spațiului Schengen

Libertatea de călătorie în spațiul Schengen a fost restaurată în mare parte la începutul acestei săptămâni. Un moment pe care jurnaliștii europeni îl consideră important.

Și aceasta cu atât mai mult cu cât, după cum remarcă Eurotopics, la 14 iunie s-au împlinit 35 de ani de la semnerea Acordului Schengen. Comentatorii profită de ocazie pentru a reaminti de libertatea de călătorie și de reducerea restricțiilor, spune publicația. Aceasta îl citează pe comentatorul ziarului slovac Sme, potrivit căruia „Aceste câteva luni de închidere, cu toate complicațiile pe care le-au implicat, vor fi probabil suficiente pentru a convinge pe toată lumea că spațiul Schengen este un mare pas înainte, pe care am ajuns să-l apreciem la adevărata sa valoare de-abia atunci când a încetat să mai existe. Cel puțin o revelație pozitivă datorăm virusului”.

Reporterul Deutsche Welle s-a aflat duminică noaptea pe Rin, mai precis pe podul pietonal care separă orașul francez Strasbourg de cel german Kehl.

”La miezul nopții, rulota care a servit temporar ca marcaj al graniței la baza podului Europa a fost retrasă, la fel ca și celelalte semnalizatoare de trafic. "Măsurile sunt anulate treptat, fără prea mare tamtam", a spus un polițist german pentru DW. "Am blocat circulația aici, dar am blocat oare și virusul?", se întreabă polițistul dând din umeri.

În price caz, Rinul este coloana vertebrală a Europei și artera integrării europene, spun cu mândrie cei care trăiesc de-a lungul fluviului.

Activiștii pro-europeni, strânși deja la fața locului cu câteva ore înaintea redeschiderii oficiale a graniței, au cântat desigur, la finalul acțiunii lor de pe podul pietonal, "Oda bucuriei" de Ludwig van Beethoven, imnul Europei. Granițele interne în 22 din cele 26 de state din zona Schengen au fost redeschise. Restricții mai există doar pentru Suedia, Finlanda, Spania și Norvegia. Frontierele externe ale Uniunii Europene rămân însă pe mai departe închise”, reamintește publicația germană.

 
Revista presei internaționale din 16 iunie 2020