Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce protestează sârbii?

proteste_serbia.png

Poliția folosește gaze lacrimogene pentru a respinge asaltul protestatarilor care vor să pătrundă în Parlament, Belgrad, iulie 2020
Image source: 
AFP via rfi.fr

Încercările președintelui sârb Alaxendar Vučić de a reintroduce restricții după creșterea alarmantă a cazurilor de Covid-19, s-au lovit de proteste violente. Cauzele sunt în mare parte politice, estimează comentatorii.

Pentru a contracara un al doilea val coronavirus, președintele Aleksandar  Vučić a anunțat o nouă blocare, iar protestatarii au reacționat cu nervozitate la inconsecvența sa, pe fondul unei nemulțumiri mai largi a populației la adresa conducerii sale cu mână forte, transmite The New York Times.

Daily Mail amintește că Partidul Sârb al Progresului (SNS), al lui Vučić, a câștigat alegerile din iunie pe fondul boicotului declarat de principalele partide de opoziție.

De atunci, infecțiile cu coronavirus au explodat până la peste 300 de cazuri zilnice.

Cu toate acestea, o serie de date sugerează că infecțiile trecuseră deja de pragul zilnic de 300 chiar înainte de alegeri, dar Vucic a acoperit pur și simplu realitatea până la încheierea votului.

Aceleași date sugerează, de asemenea, că 388 de decese suplimentare cauzate de virus nu au fost raportate de guvern, ceea ce reprezintă mai mult decât numărul oficial de 341 de morți.

Motivul furiei – scrie Deutsche Welle – este impunerea celor mai stricte reguli privind deplasarea persoanelor din întreaga Europă.

Aproape nimeni nu a mai purtat măști, mai multe meciuri de fotbal și un turneu de tenis organizat de liderul ATP, Novak Djoković, s-au desfășurat cu spectatori.

Toate acestea, spun criticii, deoarece guvernul lui Vučić a dorit să simuleze normalitatea înainte de alegerile parlamentare din 21 iunie.

Și toate au culminat cu o petrecere organizată la sediul Partidului Sârb al Progresului (SPP), care și-a asigurat 188 din 250 de mandate după un vot boicotat de părți mari ale opoziției. După petrecere, mai mulți oficiali ai partidului lui Vučić s-au prezentat la spital, fiind infectați cu coronavirus.

În Serbia președintele este acuzat că ar controla strict cele mai importante canale mass-media din țară și că ar fi transformat Serbia într-un partid-stat, mai notează publicația germană.

National Public Radio din Statele Unite comentează că impunerea de restricții de către Vučić s-a dovedit dificilă în special din cauza criticilor care îl acuză de comportament din ce în ce mai autoritar.

Președintele a desfășurat alegerile parlamentare la sfârșitul săptămânii trecute, în ciuda îngrijorărilor că guvernul său și-a adaptat răspunsul la coronavirus mai degrabă pentru a da bine din punct de vedere politic.

Acum, Vučić se confruntă cu o situație pe care a numit-o „alarmantă” - deși nu este unică în regiune. Câțiva dintre vecinii din Balcani ai Serbiei, inclusiv Kosovo și Bosnia-Herțegovina, cunosc o revenire a epidemiei.

Probleme sunt însă și în Austria, după cum aflăm din Der Spiegel.  Familiile victimelor COVID-19 acuză gestionarea defectuoasă a unui focar de coronavirus în Ischgl.

Stațiunea este cunoscută pentru petrecerile de după zilele de schi, care au ajutat la răspândirea agentului patogen în toată Europa.

Acum, rudele celor care au murit cer dreptate.

Până pe 13 martie, numeroși turiști, mai ales germani, olandezi și scandinavi s-au aflat la schi și petreceri în Ischgl - „Ibiza Alpilor”. Apoi a venit acea fatidică zi de vineri, când mii de oameni au început să fugă  din valea infestată de coronavirus.

Conform cercetărilor realizate de radiodifuziunea austriacă ORF, peste 11.000 de cetățeni ai UE s-au infectat cu virusul în Austria, în mare parte în Ischgl. Această cifră nu-i include pe cei care au fost infectați de oamenii care s-au întors din Ischgl.

Virologii de la Universitatea Medicală din Innsbruck au descoperit mai târziu că peste 42 la sută din locuitorii orașului Ischgl au dezvoltat anticorpi coronavirus. Unii rezidenți au început să observe simptomele la sfârșitul lunii februarie.

Cel puțin 27 de oameni, în primul rând germani, ar fi plătit cu viața distracția din Ischgl.

Cei pe care i-au lăsat în urmă cer acum să se facă lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat sau nu s-a întâmplat în februarie și martie.

Acuzele penale sunt expuse la parchetul din Innsbruck, precum și la cel din Viena pentru infracțiuni economice și corupție - acuzații împotriva politicienilor austrieci, hotelierilor și operatorilor de telecabine. Dar vor urma și procesele civile.

Însă toate acestea nu-i vor putea aduce înapoi pe cei plecați, scrie Der Spiegel.

Revista presei internaționale din 10 iulie 2020