Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sfânta Sofia, miza politică și geopolitică

santa_sofia.jpg

Hagia Sofia din Istanbul
Image source: 
wikipedia.org

Transformarea în moschee a Muzeului Sfânta Sofia din Istanbul este un gest cu semnificații politice interne dar și geopolitice. Iată opinia comentatorilor presei internaționale.

Ziarul catolic francez La Croix vorbește despre ”instrumentalizarea Sfintei Sofia”:

Schimbarea identității religioase a unei clădiri nu reprezintă nimic nou în istorie. Și nici bisericile creștine n-au făcut excepție, fie că vorbim despre temple antice sau moschei din Andaluzia. Întrebarea este dacă această schimbare este adecvată. Iar răspunsul este că nu.

Din 1934, Sfânta Sofia nu mai era lăcaș de cult, ci muzeu, Mustafa Kémal, exprimându-și dorința de „a o oferi omenirii”. Așa că fiecare putea veni cu propriile convingeri. Creștinii, amintindu-și că a fost o biserică între secolele VI-XV; Musulmanii în memoria moscheii care a durat peste patru secole.

Această istorie bogată l-a determinat pe patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, să se refere recent la un „simbol al întâlnirii, al solidarității și al înțelegerii reciproce dintre creștinism și islam”.

O idee căreia președintele turc Recep Tayyip Erdogan îi întoarce spatele. El folosește simbolismul unei clădiri pentru a o transforma într-un un act de cucerire. El instrumentalizează religia pentru un obiectiv politic, flatând sentimentele naționaliste din Turcia pentru a abate atenția de la dificultățile economice ale țării”.

Le Monde amintește că, ”în pierdere de viteză din 2015, Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) al președintelui Erdogan a încheiat o alianță cu Partidul Acțiunii Naționaliste (MHP), un grup mai mult laic decât religios, pentru a rămâne la putere , ceea ce l-a determinat să adopte temele privilegiate ale extremei drepte: fermitatea, chiar belicoasă, în abordarea afacerilor externe și exaltarea identității turco-islamice pe scena națională. De aici și dorința lui Erdogan de renaștere a inspirației „neo-otomane”, întruchipată în mod minunat de reconversia Sfintei Sofia”.

The Wire se întreabă ce câștigă Erdoğan din transformarea Sfintei Sofia într-o moschee?

”Inițiativa lui Erdoğan este văzută ca o încercare de a realinia electoratul turc în spatele AKP. Majoritatea sondajelor indică faptul că partidul a pierdut o parte semnificativă din sprijinul său. Drept urmare, Erdoğan a căutat în ultimele luni să impulsioneze sentimentul naționalist în rândul populației”.

Al Jazeera informează că președintele Erdogan respinge criticile din întreaga lume față de decizia privind Sfânta Sofia, spunând că aceasta a fost luată conform dreptului suveran al țării sale.

În acest context, directorul German Marshall Found Ankara, a declarat pentru AFP că mișcarea va câștiga inimile și mințile multor turci, date fiind sentimentele lor religioase sau naționaliste.

"Aceasta este o dezbatere pe care președintele Erdogan nu o poate pierde, iar opoziția nu o poate câștiga. De fapt, această problemă are și potențialul de a dezbina partidele de opoziție."

Ziarul israelian Haaretz comentează că, înainte de toate, decizia lui Erdogan este un gest de putere, atât simbolic, cât și geopolitic.

Este, în multe sensuri, vârful celor 18 ani consecutivi la putere.

Printre grupările islamiste, transformarea Sfintei Sofia într-un lăcaș de rugăciune musulmană nu este decât o dovadă că Islamul câștigă bătălia sa străveche cu Occidentul.

Și asta inclusiv împotriva „noilor” cruciați - Israelul.

Erdogan s-a adresat mulțimilor și revanșiștilor de pretutindeni în discursul său victorios, apunând că „învierea Sfintei Sofia înseamnă aprinderea focului speranței musulmanilor și a tuturor celor asupriți, nedreptățiți, dărâmați și exploatați”, ceea ce include și „eliberarea moscheii Al-Aqsa” din Ierusalim.

În Grecia, țară care a criticat vehement decizia Ankarei, ziarul Kathimerini scrie că Atena va solicita Uniunii Europene să pregătească o listă de „măsuri foarte puternice” împotriva Turciei. Motivul îl constituie însă forajele pentru petrol și gaze în estul Mediteranei.

Cu toate acestea, UE nu are în intenție să discute vreo sancțiune împotriva Turciei, nici pentru foraje, nici pentru încălcarea embargoului asupra armelor în Libia, potrivit unui oficial înalt al UE.

Totuși, Consiliul de Afaceri Externe are astăzi pe agendă o „discuție aprofundată” a tuturor aspectelor relațiilor UE-Turcia, a spus oficialul european.