Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Andrzej Duda, președintele unei Polonii divizate

andrzej_duda.png

Președintele Poloniei Andrzej Duda
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Alegerile prezidențiale din Polonia s-au încheiat cu realegerea președintelui conservator Andrzej Duda, în fața primarului Varșoviei, liberalul Rafał Trzaskowski. Presa internațională remarcă victoria strânsă, cu doar 51 de procente dar și profunda divizare a societății poloneze.

Potrivit Financial Times, ambele părți, angajate într-o politică partizană, au prezentat alegerile ca pe unele cruciale pentru Polonia: ”Acest al cincilea stat ca mărime al UE este împărțit profund între zonele sale rurale mai conservatoare și orașele mai liberale. Duda, un catolic devotat în vârstă de 48 de ani, este doar al doilea președinte din Polonia modernă care a fost reales. Victoria sa înseamnă că Partidul Lege și Justiție își va menține puterea până cel puțin la alegerile parlamentare din 2023 . Aceasta este probabil să anunțe o nouă perioadă complicată în relațiile cu Bruxelles-ul”.

Euronews notează că partidul de guvernământ a fost susținut de polonezi pentru politicile sale sociale care au scos multe familii din sărăcie, în special în comunitățile rurale. Însă criticii au acuzat guvernul de exacerbarea diviziunilor sociale prin vizarea minorităților, precum evreii și comunitatea LGBT, precum și erodarea normele democratice, de la preluarea puterii în 2015.

Aceste decizii au pus Polonia în conflict cu Uniunea Europeană.

Pentru Politico, realegerea lui Andrej Duda în fruntea statului înseamnă că partidul Lege și Justiție rămâne dominant în Polonia:

Numai Senatul, relativ neputincios, este controlat de opoziție, ceea ce nu este suficient pentru a opri agenda  radicală a partidului de guvernământ.

În timpul campaniei, oficiali de înalt nivel PiS, inclusiv Duda și președintele partidului, Jarosław Kaczyński, considerat pe scară largă drept liderul de facto al Poloniei, și-au expus agenda lor viitoare.

Este probabil ca eforturile de a controla mass-media independentă să fie pe listă. Televiziunea de stat este deja un element principal pentru partidul de guvernământ, iar în timpul campaniei, Duda și alți politicieni s-au plâns de imixtiuni străine atunci când mediile deținute de companii din afara țării au avut relatări critice”, mai scrie Politico.

Pentru Le Figaro, rezultatul a cimentat poziția Partidului Lege și Justiție (PiS), aflat la putere din 2015, pe care detractorii săi îl acuză că a îngrădit libertățile democratice dobândite în urmă cu trei decenii, la căderea comunismului.

Andrzej Duda, care a promis că va apăra programele sociale foarte populare, a beneficiat de sprijinul puternic al al fermierilor, muncitorilor, șomerilor și pensionarilor, în timp ce Rafal Trzaskowski a încercat să adune un electorat mult mai disparat.

Președintele Duda a desfășurat o campanie polarizantă, care a atacat în special drepturile persoanelor LGBT și a respins ideea compensărilor pentru proprietățile evreiești furate de naziști precum și sub regimul comunist.

Rafal Trzaskowski, de partea sa, s-a declarat în favoarea parteneriatelor civile, inclusiv între persoane de același sex. Decizia sa de a semna o declarație de sprijin pentru persoanele LGBT a determinat multe regiuni din estul rural și din cele mai conservatoare orașe din țară să se proclame „zone libere LGBT”.

Iar Le Monde își intitulează editorialul ”Un președinte, două Polonii”:

O lecție a acestor alegeri este persistența divizării în două Polonii foarte distincte, cea a marilor orașe și a vestului țării, care au votat cu Trzaskowski, și cea rurală și a estului, care l-a reales pe Duda.

Partidul domnului Kaczynski ar greși să subestimeze această diviziune, care este acum cunoscută în sociologia politică din multe țări occidentale: de fapt nu poate continua să guverneze împotriva jumătății electoratului polonez. Prin urmare, nu trebuie să ia victoria domnului Duda ca pe o încurajare pentru consolidarea controlului partidului asupra mass-media și a sistemului judiciar.

În cele din urmă, Uniunea Europeană trebuie să analizeze cu atenție și rezultatul acestor alegeri. Când se negociază un plan de recuperare excepțional pentru combaterea crizei economice cauzată de pandemia Covid-19, în care Polonia este probabil unul dintre principalii beneficiari, este imperativ ca aceste noi miliarde de euro să nu fie alocate fără a respecta regulile statului de drept comune - inclusiv la Varșovia”.

Revista presei internaționale din 14 iulie 2020