Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cazul CE contra Apple: un regres pentru Bruxelles

revista_presei.jpg

Image source: 
rfi.fr

Tribunalul General al Uniunii Europene a anulat miercuri o decizie a Comisiei Europene potrivit căreia grupul american Apple trebuia să ramburseze Irlandei impozite în valoare de aproximativ 13 miliarde de euro. O decizie primită cu satisfacție ... și la Dublin.

 

Un purtător de cuvânt al Apple a declarat pentru CNN Business, că gigantul IT american este „mulțumit” de decizie. El a susținut că acest caz nu nu a fost despre cât de multe taxe plătește compania, ci unde le plătește.

De asemenea, spune CNN, guvernul irlandez a salutat decizia, afirmând că nu a oferit niciodată un tratament special Apple.

CNBC amintește că acest caz a fost un element central al acțiunii UE în domeniul impozitării din ultimii ani. Și ar putea avea impact asupra modului în care instituția de la Bruxelles se ocupă de alte companii cu privire la problemele fiscale.

Fiscalitatea joacă un rol și mai important în urma crizei Covid-19. Multe guverne își sporesc cheltuielile și  vor căuta noi surse de venit.

În acest context, există o dezbatere continuă cu privire la faptul dacă Uniunea Europeană ar trebui să aibă propria taxă digitală.

Le Monde vede în această decizie  un regres important pentru Comisia Europeană. Cu toate acestea, pentru Dublin, nu a fost nimic ilegal. Cunoscută pentru pozițiile sale „pro-business”, Irlanda a atras multe companii multinaționale, furnizare de locuri de muncă, datorită cotelor de impozitare favorabile. Din acest motiv, Irlanda, la fel ca Apple, a atacat decizia Comisiei.

Și tot în Franța, Les Echos comentează că, în mod ironic, Irlanda s-a alăturat plângerii Apple. Țara a cerut să nu primească cele 13 miliarde de euro. Acest lucru, dintr-un motiv simplu: Dublin, în special, nu a vrut să-și afecteze sistemul de impozitare avantajos, care i-a făcut pe giganții digitali să se înghesuie pe insulă, creând mii de locuri de muncă.

Cu toate acestea, decizia Curții ar trebui să fie controversată în Irlanda, unde cele 13 miliarde de euro ar fi căzut la momentul potrivit pentru a compensa o parte din deficitul bugetar, mărit în ultimele luni de criza coronavirusului.

 

Pot fi Țările de Jos ”gardianul” bugetului European?

 

Presa europeană privește către Consiliul din 17 și 18 iulie, când liderii naționali vor discuta despre planul de redresare propus de Comisie și noul buget comunitar. După cum se știe, statele așa-zis ”frugale”, Austria. Țările de Jos, Danemarca și Suedia se opun subvențiilor în cadrul planului de redresare.

La Repubblica, notează că ”frugalii” doresc să se asigure că fondul de stimulare este legat exclusiv de criza pandemică și că acesta nu va deveni un instrument permanent la dispoziția instituțiilor europene.

Dimpotrivă, Italia, care este lovită mai rău din punct de vedere economic decât alte țări europene, ar avea nevoie ca angajamentul  să continue până când  vor apărea rezultatele - ceea ce ar putea dura până la cinci ani ".

El País crede că Țătile de Jos n-ar trebui să se erijeze în ”gardian” al finanțelor europene.

„Putem înțelege că neerlandezii vor să preia naționalismul britanic, care a reținut adesea impulsurile europene. Și că, după ce au rămas de atâția ani în umbra Londrei, se simt datori să acționeze ca un nou obstacol - chiar dacă asta contrazice viziunea lor deschisă și cosmopolită asupra societății. Dar, de asemenea, trebuie spus că Țările de Jos nu au legitimitatea în acest sens. Încurajează frauda fiscală, legile lor permit devierea profiturilor uriașe către paradisurile fiscale. Acest comportament îi descalifică pentru a susține orice discurs despre disciplină și seriozitate în materie de finanțe”, notează ziarul spaniol ( sursa. Eurotopics).

Iar săptămânalul francez Le Point observă că Sebastian Kurz ”aruncă lestul” în timp ce Mark Rutte se află sub presiune.

”Cancelarul austriac acceptă principiul subvențiilor în planul european de redresare. Aliatul său neerlandez, Mark Rutte, se află sub presiunea Angelei Merkel, a lui Giuseppe Conte, Petro Sanchez și Antonio Costa, premierul portughez.

Mark Rutte trebuie să țină cont de un teren parlamentar complicat, dar nu poate rămâne surd la apelurile organizațiilor de afaceri din țara sa, nerăbdătoare ca UE să revitalizeze piața unică, sursă de bogăție pentru Țările de Jos.

Organizații patronale italiene și neerlandeze au difuzat, de asemenea, o declarație comună pentru a-și exprima sprijinul pentru „Next Generation EU”, planul de recuperare al Comisiei Europeană”.