Acest coronavirus cu o mie de fețe...

Oamenii de știință urmăresc cu suspiciune fiecare schimbare a virusului, cu mutații periculoase care apar în mod regulat. Pe termen lung, însă, experții speră că agentul patogen s-ar putea dovedi mai puțin agresiv, scrie Der Spiegel:

”Unii experți privesc la situația din anii 1890, când gripa rusă se răspândea în întreaga lume. Pandemia a început în Asia Centrală în mai 1889. S-a răspândit în China, Rusia și Europa prin rutele comerciale. Epidemia a ajuns la New York în decembrie, a ajuns la Montreal în ianuarie 1890, apoi și-a făcut drum spre America de Sud, Australia, Borneo. Simptomele sale includeau febra severă, dureri de cap și oboseală. Se estimează că un milion de oameni au murit în toată lumea.

Oamenii de știință cred că pandemia a fost cauzată de un agent patogen cu numele prescurtat de HcoV-OC43 - un coronavirus.

Studiile genetice sugerează că agentul patogen a trecut de la bovine și interesant este că rămâne și astăzi unul dintre cele șapte coronavirusuri care pot infecta oamenii.

Dar în zilele noastre, virusul provoacă doar o răceală ușoară.

Cercetătorii avertizează însă că este prea devreme pentru a trage concluzii privind mutațiile genetice ale virusului sau cursul bolii, avertizează revista germană”.

În Libération, Christian Lehmann medic și scriitor , semnatar al scrisorii publice care avertizează asupra unui posibil val doi al epidemiei, spune că nu a intenționat să genereze panică, ci să avertizeze. Să facă tot posibilul pentru a-i proteja pe cei nevoiți să-și asume riscuri;

”Nu suntem aici pentru a vă strica vara. Ieșiți, trăiți, bucurați-vă de viață (oricum, ne bucurăm de viață mult mai bine cu o mască decât  intubați). Purtați măști dacă vă aflați într-o mulțime și când intrați într-un loc închis – la locul de muncă, la cinematograf, la bar, la muzeu.

Protejați-vă. Și trăiți pe cât posibil cu ferestrele deschise”.

În The Guardian, un grup de medici seniori avertizează că un al doilea val ar putea „devasta” NHS, serviciul național de sănătate al Marii Britanii.

Medicii apelează la public pentru a preveni reapariția devastatoare prin purtarea măștilor și respectarea regulilor de distanțare fizică:

„Oamenii ar putea crede că epidemia s-a terminat și se pot întreba de ce trebuie să poarte măști. Dar nu s-a terminat. Încă avem pacienți cu Covid în terapie intensivă. Dacă publicul nu se distanțează fizic și nu poartă măști, am putea foarte repede să ne întoarcem acolo unde eram la începutul acestui an”.

Avertismentele medicilor au venit pe măsură ce guvernul a continuat să dea semnale privind reducerea restricțiilor naționale , pe fondul unei rate de reproducere situată între 0,7 și 0,9, ceea ce înseamnă că virusul nu crește exponențial.

Duminică, Boris Johnson a declarat că nu crede că o a doua blocare națională va fi necesară, mai notează The Guardian.

El Pais prezintă rezultatele unui studiu științific potrivit căruia coronavirusul atacă atât sistemul respirator cât și sistemul nervos.

Mai multe studii bazate pe mii de pacienți spanioli arată că majoritatea acestor indivizi au dezvoltat cel puțin o problemă neurologică. Aceasta s-a manifestat într-o gamă largă de simptome, de la dureri de cap până la stări comatoase.

Într-un procent de cazuri, afecțiunile neurologice au fost chiar principala cauză a decesului. Deși aceste simptome au fost atribuite răspunsului imunitar excesiv al organismului la Covid-19, unele cercetări indică faptul că virusul atacă direct creierul.

Asociația spaniolă de neurologie a adunat cele mai recente studii efectuate în Spania cu privire la conexiunea dintre coronavirus, creier și întregul sistem nervos.

Cercetarea include investigații cu privire la modul în care virusul schimbă simțul mirosului și gustului unei persoane, cercetări asupra durerilor de cap la lucrătorii din sănătate infectați și un studiu asupra accidentelor vasculare cerebrale la 1.600 de pacienți cu Covid-19.