”Revoluțiile” planului de relansare economică

”Un împrumut de 750 de miliarde de euro și o solidaritate greu obținută”, titrează Le Monde:

”Aprobarea proiectului de împrumut comun franco-german echivalează cu o  mică revoluție care va ajuta statele mai lovite de criza coronavirusului.

În timp ce mecanismul este temporar, susținătorii acestuia speră că succesul său se va dovedi un model pentru viitor. „Istoria arată că atunci când se face un pas politic, nu te mai întorci”, scrie le Monde citând  un diplomat francez.

”Prima revoluție: pentru a obține cele 750 de miliarde de euro, Comisia - căreia clasificarea de triplu A de către agențiile de rating îi asigură condiții de finanțare foarte atractive -  se va îndatora în numele tuturor țărilor membre.

Executivul comunitar a emis deja datorii, dar ieșirile sale pe piețe au fost întotdeauna limitate. Într-adevăr, tratatele obligă Uniunea să prezinte un buget echilibrat. Dar, dacă cei 27 doresc acest lucru și dacă Parlamentele lor aprobă, se poate evita această regulă și, prin urmare, se  poate dobândi o anumită autonomie bugetară.

A doua revoluție: această datorie comună va fi în primul rând un instrument de solidaritate, prin care Europa va face un nou pas către o Uniune de transferuri.

Într-adevăr, din cele 750 de miliarde de euro alocate planului de recuperare, 360 de miliarde vor fi împrumutate statelor membre , care se vor îndatora în condiții mai bune decât dacă ar merge singure pe piețe. De asemenea, 390 miliarde vor fi transferate statelor până în 2023, sub formă de subvenții care vor fi rambursate de toți cei douăzeci și șapte”, mai scrie le Monde.

”Proiectul comun franco-german a fost adoptat în cele din urmă de Uniunea Europeană”, titrează și Le Figaro.

„Este o zi istorică pentru Europa!”, a fost mesajul transmis imediat de Emmanuel Macron. „Avem un acord. Și o înțelegere bună! Cu un buget de 1.074 miliarde și un plan de recuperare de 750 de miliarde, Uniunea Europeană nu a investit niciodată într-un mod atât de ambițios în viitor”, a remarcat premierul belgian Sophie Wilmes.

La sfârșitul unei bătălii acerbe între așa-numitele țări „frugale” și cuplul franco-german, s-a ajuns la un compromis extraordinar, mai notează ziarul francez.

Pentru Politico, aprobarea planului a marcat un triumf pentru Germania și Franța și o victorie personală pentru cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron, care au forțat o relație de lucru strânsă în timpul crizei.

Susținătorii planului spun că este o demonstrație extrem de simbolică de solidaritate ca răspuns la șocul pandemic și  efectele sale economice - după o reacție inițială în care guvernele s-au panicat, au închis unilateral frontierele și au interzis exporturile de materiale medicale de urgență.

BBC amintește că summit-ul, care a început vineri dimineața la Bruxelles, a înregistrat mai mult de 90 de ore de discuții și a devenit cel mai lung al Uniunii Europene de la întâlnirea de la Nisa, din 2000, care a durat cinci zile.

Acordul a urmat unui week-end lung de discuții adesea încordate între  liderii UE.

Statele membre au fost în mare parte împărțite între cele mai afectate de epidemie și dornice să-și reînvie economiile și cele mai preocupate de costurile planului de redresare.

La un moment dat, președintele francez, Emmanuel Macron, a bătut cu pumnul masă, spunându-le „celor patru frugali” că pun în pericol proiectul european.

Cifra de 390 miliarde EUR a fost sugerată ca un compromis, iar națiunile „frugale” au câștigat prin promisiunea reducerilor bugetare, mai informează BBC.

Reuters preia declarația președintelui Consiliului European, Charles Michel, potrivit căruia "Acest acord transmite un semnal concret că Europa este o forță de acțiune”.

„Este vorba despre mult mai mult decât despre bani. Este vorba despre lucrători și familii, locurile de muncă, sănătatea și starea lor de bine. Cred că acest acord va fi considerat un moment esențial în proiectul european și ne va lansa în viitor".