Cine a câștigat și cine a pierdut la Bruxelles?

”Conduși de premierul olandez Mark Rutte, frugalii au obținut o formă de control asupra utilizării subvențiilor, un punct blocat de mult timp în negocirile cu Spania și Italia, care nu doreau nicicum să se vadă puse sub supraveghere, precum Grecia în timpul crizei euro”, notează ziarul francez cu profil economic Les Echos.

”Mark Rutte a adoptat o linie dură care a avut ca scop să răspundă presiunii exercitate de dreapta naționalistă și de  opinia olandeză, care consideră că Europa de sud e prea costisitoare.

Liderul olandez nu a obținut dreptul de veto pe care l-a pretins, dar în final a fost adoptat un sistem de control al planurilor naționale, complex și chinuitor, așa cum știu să facă cei de la Bruxelles, decis de către Consiliu, cu majoritate calificată.

Pe de altă parte, frugalii au obținut o creștere importantă a „reducerilor” de care beneficiază în calitate de contributori neți.

Astfel, Olanda în special, își va reduce factura europeană anuală cu două miliarde de euro. Pilula era oricum greu de înghițit pentru majoritatea statelor membre, care doreau să profite de plecarea Regatului Unit, inițiatorul rabaturilor, spre a pune capăt acestei practici.

În special Franța, care plătește parțial aceste reduceri, spre deosebire de Germania, care beneficiază de ele și își vede menținută reducerea la nivelul actual”, mai scrie ziarul francez.

Publicația ungară Index apreciază că dorințele premierului Viktor Orban nu au devenit realitate.

„În timp ce Viktor Orbán a dorit să fie abolite criteriile statului de drept, ele apar în textul final al acordului bugetar. Cu toate acestea, sunt redate într-o formă mult mai slabă decât în ​​proiectul inițial. Normele de vot pentru adoptarea de sancțiuni au fost modificate, astfel încât va fi dificil să fie implementate politic”.

L'Obs atrage atenția că banii europeni trebuie cheltuiți în conformitate cu acordul climatic de la Paris. Atât bugetul multianual, cât și fondul de stimulare vor trebui să „respecte” ținta de neutralitate climatică pentru 2050 și obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030.

Iar Wiener Zeitung, ziar austriac, consideră greșită ideea potrivit căreia Brexit a însemnat plecarea responsabilului pentru blocajele Uniunii. Pentru că spiritul Londrei rămâne prezent la Bruxelles, prin ”frugali”, la concurență cu Polonia, statele baltice și Republica Cehă privind dezvoltarea unei arhitecturi independente de securitate cu Statele Unite.

În al doilea rând, presiunea unanimității impune Germaniei și Franței să adopte o conducere diferită. Cele două țări ar face mai bine să încerce mai întâi să obțină cel mai larg consens asupra punctelor controversate".

Întoarcem privirea și către Marea Britanie, unde Guvernul a suspendat tratatul de extrădare cu fosta colonie Hong Kong.

Este o sancțiune împotriva Chinei după trecerea legii cu privire la securitatea națională, constată Courrier International.

Această măsură, explică Financial Times, „urmează presiunii din partea membrilor Parlamentului”. Ei se tem că această lege va fi „folosită de Beijing pentru a solicita extrădarea oricui care critică regimul comunist”.

„În practică”, notează Wall Street Journal, anunțul va avea „un efect practic foarte limitat, extrădările fiind rare între cele două părți”. Faptul extraordinar, potrivit unui avocat citat de ziar, este că „Marea Britanie menține în acest timp tratate de extrădare cu țări pe care le-a a criticat de mult timp, inclusiv Rusia și Libia”.

O „epocă de aur” s-a încheiat, notează Daily Mail, care estimează că anunțul „ar putea foarte bine să declanșeze iarăși furia guvernului chinez”. Și aceasta la doar câteva zile după ce Londra i-a interzis gigantului Huawei să intre pe piața locală 5G.