Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Să ne temem de o escaladare a tensiunilor dintre Israel și Hezbollah?

hezbollah.png

Soldați Hezbollah, 2018
Image source: 
AFP via France24

Aceasta este întrebarea care dă titlul unui grupaj al revistei Courrier International, cuprinzând comentarii ale presei din regiune.

La 27 iulie, autoritățile israeliene au declarat că o „celulă teroristă” formată din trei-cinci luptători din Hezbollah, a încercat o incursiune pe teritoriul israelian și a fost respinsă de către armată , „care a deschis focul cu mitralierele și obuzele de pe tanc”, după cum relatează Jerusalem Post.

De partea sa, Hezbollah a negat orice tentativă de infiltrare și a atribuit confruntările doar taberei israeliene, relatează ziarul The Daily Star din Liban.

Al-Jazeera notează că „Hezbollah a desfășurat luptători în Siria ca parte a sprijinului iranian pentru președintele Bashar Assad”. La rândul său, Israel, pentru care Iranul este un inamic declarat „vede prezența Hezbollah ca pe o amenințare strategică, motiv pentru care țara a efectuat în zonă sute de atacuri aeriene împotriva unor ținte asociate Iranului”.

Pentru cotidianul libanez L'Orient-Le Jour, confruntările actuale sunt o dovadă suplimentară că Libanul, o țară cu mai multe religii, este ținut „ostatic” de „implicarea formațiunii șiite Hezbollah în conflictele regionale” și în „războiul global purtat în Orientul Mijlociu de puterea mullahilor din Teheran”.

Libanul se află deja în fața unui „colaps generalizat economic, financiar, social, politic și instituțional”, subliniază cotidianul libanez.

”În ceea ce privește Israelul, acesta este deja ocupat cu  criza epidemică, dificultățile economice și tensiunile politice care prevestesc o altă revenire la urne”, consideră ziarul israelian Ha'Aretz. „Întrebarea este dacă Hezbollah poate fi mulțumit de incursiunea din 27 iulie,  sau dacă va merge mai departe. Ceea ce este posibil, având în vedere declarațiile grupării Hezbollah din presa libaneză, potrivit cărora răspunsul său la lovitura siriană nu a avut loc încă”, mai scrie ziarul din Israel.

 

Cum a pierdut China Europa Centrală și de Est? 

 Este titlul unei analize a revistei britanice The Conversation:

 Bulgaria a devenit cea mai recentă țară din regiune care a dat dovadă de ostilitate față de China. Prim-ministrul bulgar Boïko Borisov a susținut că o serie de imagini compromițătoare, înfățișându-l dormind cu o armă lângă el și cu maldăre de bani lângă pat, au fost obținute de către adversarii săi cu ajutorul unei drone furnizate de guvernul chinez. Este vorba despre același Borisov care a găzduit un summit China- Europa Centrală în 2018, la Sofia, în ciuda presiunii persistente a UE de a nu face acest lucru.

Bulgaria nu este singura țară din regiune care are ezitări în privința Chinei. În Republica Cehă, consiliul municipal din Praga și-a anulat relația de înfrățire cu Beijingul în octombrie 2019, în favoarea unui parteneriat cu Taipei.

În mai, ministrul de Externe lituanian a cerut ca Taiwanul să fie reintegrat în Organizația Mondială a Sănătății. În aceeași lună, oficialii central-europeni s-au numărat printre semnatarii unei scrisori de protest față de introducerea de către China a legislației de securitate națională pentru Hong Kong.

Această fisură se produce după un deceniu de cooperare între China și Europa de Est, sub stindardul așa-numitei inițiative „17 + 1”. Regiunea a promis Chinei acces ieftin pe piețele europene.

Există numeroase motive ale rupturii, dar trei ies în evidență, consideră The Conversation.

În primul rând, China nu a îndeplinit promisiunile entuziaste făcute regiunii privind investițiile de amploare.

În al doilea rând, valul de proteste recente din Hong Kong a readus amintiri despre propria lor luptă împotriva controlului sovietic.

În al treilea rând, țările dinEuropa Centrală și de Est  au devenit precaute cu privire la riscurile politice ale deschiderii lor față de China, pe fondul criticilor crescânde din partea UE și SUA.

În urma presiunilor Washingtonului, Polonia, Republica Cehă, România și Estonia au indicat că vor interzice firmei chineze Huawei să construiască rețelele lor 5G.

Țările din Europa Centrală și de Est au fost optimiste în privinţa beneficiului lor de pe urma generozităţii economice a Chinei, dar acum - la fel ca UE - multe consideră Beijingul ca pe o amenințare.

Este puțin probabil ca un regim chinez din ce în ce mai preocupat de propria stabilitate să poată acoperi, ca să nu mai spunem repara, daunele produse de multiplele oportunități ratate în ultimii opt ani, conchide revista.

Revista presei internaționale din 30 iulie 2020