Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În căutarea ”strămoșului” SARS-CoV-2

covid_scrabble.jpg

Image source: 
pixabay.com

În timp ce medicii caută să răspundă urgenței sanitare iar cercetătorii caută cu febrilitate un vacin contra Covid-19, experții virologi din întreaga lume încearcă să reconstruiască istoria acestui virus. Este un element vital pentru a evita o nouă apariție.

Pentru revista științifică franceză Science & Vie, există o certitudine: virusul SARS-CoV-2, care provoacă actuala pandemie, vine de la un animal și a lovit pentru prima dată în China. Dar nimeni nu știe când și prin ce mijloace a fost transmis oamenilor:

La începutul epidemiei, toți ochii erau pe piața din Wuhan, unde se vând fructe de mare și tot felul de animale sălbatice vii, precum păsări, lilieci, șerpi și marmote.

Este dificil să spunem mai multe acum, având în vedere imcertitudinea care domnește asupra identității primilor oameni infectați: dacă epidemia pare să fi început în decembrie 2019 la Wuhan, un pacient cu Covid-19 ar fi fost reperat în regiune pe 17 noiembrie și altul ar fi putut fi prezent în Franța în același timp. Unele mărturii și studii raportează însă posibile cazuri în octombrie, august sau chiar în martie 2019!

În orice caz, analizele genetice sugerează transmiterea la scară foarte mică de la animale la oameni. Mai multe alte transmisii sporadice de la animale la om se poate să fi avut loc cu mult timp înainte, dar nu au mers mai departe.

Aceste cazuri izolate au trecut, fără îndoială, neobservate din cauza naturii lor asimptomatice. Prima infecție de la om la om se poate să fi avut loc chiar acum câțiva ani, spune unul dintre experții consultați de revista franceză. Și aceasta deoarece procesul de adaptare la organismul gazdă necesită timp înainte de a declanșa eventual o epidemie.

Ideal ar fi să se găsească strămoșul direct în lumea animalelor. Atenția este concentrată pe lilieci, implicați în ultimele epidemii de Ebola, SARS, MERS ... De fapt, mai multe coronavirusuri identificate la aceste mamifere prezintă asemănări puternice cu SARS-CoV-2. Genomul acestora corespunde în proporție de 96% cu al unui virus numit RaTG13.

Cu toate acestea, corespondența nu este totală. Analizele arată că trebuie să ne întoarcem cu 40 până la 70 de ani în urmă pentru a găsi un strămoș comun. Dar este, deocamdată, cel mai apropiat virus găsit.

Lipsește însă o mică secvență atipică de douăsprezece nucleotide exact în zona care codifică proteina S, responsabilă de legarea la celulele umane.

O secvență pe care un microbiolog american, William Gallaher, susținea la începutul lunii mai că a găsit-o într-un coronavirus HKU9 izolat dintr-un liliac de fructe în 2011”, scrie revista franceză.

 

Italia, o vară fără precedent...

Și mergem la revista germană Der Spiegel, care se întreabă dacă epidemia COVID-19 poate să conducă la o schimbare majoră în Italia:

Uniunea Europeană a lansat un program istoric de ajutor pentru statele membre. Așteptările sunt enorme, iar miliardele de euro de la Bruxelles vor fi legate de reforme dure, care nu sunt tocmai specialitatea Romei.

Dar, în mod paradoxal, atmosfera este, de asemenea, mai relaxată. Cu puțini oaspeți din străinătate, vă puteți bucura în pace de un aperitiv pe Podul Rialto din Veneția. Iar Capela Sixtină din Roma nu mai este la fel de ambalată ca o vânzare de Black Friday. Aproape că este prea bine ca să fie adevărat.

Comisia Europeană anticipează însă că produsul intern brut al Italiei va scădea cu 11,2 la sută în acest an, un record  în rândul standardelor europene. "PIB-ul real este de așteptat să revină la nivelul său din 2019 de-abia la sfârșitul anului 2021", consideră Comisia.

Problema este că în ultima vreme nu s-a putut vedea prea multă voință de schimbare la Roma - cel puțin nu până la apariția coronavirusului. Coaliția de centru-stânga a premierului Giuseppe Conte este divizată, iar Matteo Salvini, șeful partidului Liga, abia așteaptă să instaleze un guvern populist de dreapta.

De câteva săptămâni însă, sondajele de opinie zugrăvesc o schimbare remarcabilă. Scorurile lui Salvini s-au prabușit. Pe de altă parte, Conte, a devenit cel mai popular prim ministru din ultimii 25 de ani.

Dar va fi acest lucru suficient pentru a oferi o majoritate stabilă pentru reforme?

Italienii au fost loviți mai devreme și mai brutal de coronavirus decât orice altă națiune din Europa.  Și au pus sub control pandemia, probabil prin cele mai drastice măsuri din Europa.

Acum vor fi nevoiți să reflecteze profund, să-și regândească identitatea și să-și găsească rolul în secolul 21. Dacă nimic nu se schimbă, nimic nu va rămâne la fel”, scrie Der Spiegel.

Revista presei internaționale din 3 august 2020