Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


#Don't_Execute: campanie virală pentru a opri execuțiile din Iran

iran_manifestatii.jpg

Image source: 
rfi.fr

O campanie unică unește activiști și personalități din interiorul și exteriorul Iranului, pentru a cere Teheranului să nu execute bărbații reținuți în timpul protestelor antiguvernamentale, dar se confruntă cu o replică în creștere.

În urma protestului simbolizat de hashtagul viral #Don't Execute (#Edam Nakon, în persană), sistemul judiciar iranian a oprit luna trecută execuțiile a trei tineri arestați în timpul manifestațiilor din noiembrie 2019.

Deși unii consideră că mișcarea de pe rețelele de socializare a influențat situația celor trei - toți având cam 20 de ani - Iranul a executat, totuși, în această lună, un bărbat arestat în provincia Isfahan, în timpul protestelor din iarna 2017-2018.

Într-o perioadă de criză economică ascendentă, datorită presiunii administrației americane, liderii iranieni au fost zguduiți de protestele din noiembrie anul trecut.

O nouă demonstrație a avut loc în ianuarie, după ce Teheranul a recunoscut doborârea accidentală a unui avion ucrainean. Ambele proteste au fost stârnite de o cruntă represiune a guvernului.

Deoarece mulți protestatari sunt acum în închisoare, activiștii se tem că Teheranul va folosi din ce în ce mai mult pedeapsa cu moartea ca un element de descurajare a tulburărilor ulterioare.

Potrivit Amnesty International, Iranul este deja al doilea cel mai prolific utilizator din lume al pedepsei cu moartea, după China, cu cel puțin 251 de execuții în 2019.

 

„Atârnați cu susul în jos”

Campania #Don't Execute a izbucnit după ce instanța supremă a Iranului a confirmat pe 14 iulie, condamnările la moarte a trei bărbați - Amirhossein Moradi, Saeed Tamjidi și Mohammad Rajabi - sub acuzația de participare la incendiere și vandalism în timpul protestelor din 2019.

Activiști din străinătate, dar și personalități iraniene marcante din societatea civilă și viața publică și-au arătat sprijinul.

Actrița iraniană Taraneh Alidoosti a postat o imagine a celor trei pe contul ei de Instagram - unde are 6,6 milioane de urmăritori - cu hashtag-ul #Don't Execute.

În așteptarea execuțiilor care au declanșat proteste, instanța supremă a convenit pe 19 iulie să revizuiască cazul, un semn pe care activiștii îl consideră o încuviințare a mâniei publice.

Tara Sepehri Far, cercetător iranian pentru Human Rights Watch, a descris campania drept o „coaliție rară de actori ai societății civile și personalități publice” care se unesc pentru a transmite un mesaj „puternic și concis”.

"Autoritățile au pierdut o mare parte a încrederii publicului în ultimul an, dar nu își pot permite să ignore total disidența atât de răspândită care vine din țară", a declarat ea pentru AFP.

Controversele în jurul cazului sunt deosebit de acute, deoarece, potrivit activiștilor, doi dintre tineri au fost extrădați din Turcia unde au vrut sa se refugieze.

După ce Moradi a fost reținut la Teheran, Tamjidi și Rajabi s-au deplasat în Turcia "al cărui guvern a respectat în cele din urmă cererea de extrădare a Iranului și le-a repatriat", potrivit Centrului pentru Drepturile Omului din Iran.

Ibrahim Kaboglu, membru al principalului partid de opoziție turc, CHP, a declarat că bărbații au fugit din Iran „deoarece se temeau pentru viețile lor” și au cerut azil în Ankara.

"Dar Turcia a predat acești tineri forțelor de securitate iraniene, contravenind obligațiilor sale internaționale", a spus el într-un mesaj video.

Experții ONU în domeniul drepturilor omului au cerut luna trecută Iranului să nu-i execute pe cei trei și să le ofere un proces echitabil, spunând că mărturisirile lor au fost obținute în urma unor torturi care includeau „bătăi, șocuri electrice în timp ce erau atârnați cu susul în jos”.

 

„Alegeți o țintă mai slabă”

Activiștii se tem că amânarea execuției celor trei este temporară și că ceilalți nu vor fi cruțați.

“O parte a serviciului de infirmații face presiuni pentru a răspunde categoric acestui protest deoarece se tem ca s-ar putea răspândi în toată țara”, a declarat Sepehri Far.

"Ei simt nevoia să arate că i-au prins cumva pe„ violatorii "responsabili și să trimită un mesaj puternic pentru a speria oamenii."

În iunie, Iranul l-a condamnat la moarte pe Ruhollah Zam, un activist din Franța, al cărui canal Telegram a jucat un rol proeminent în protestele din 2019. El a fost reținut de Iran după ce a călătorit din Paris în Irak.

Pe 5 august, Iranul l-a executat pe Mostafa Salehi, condamnat pentru că a împușcat mortal un membru al forțelor de securitate în timpul protestelor din 2017-18 în regiunea Isfahan, anunță site-ul de știri Mizan Online al sistemului judiciar.

Activiștii spun că alți cinci bărbați arestați în urma manifestațiilor din Isfahan ar putea fi executați în orice moment.

Amin Riahi, manager de programe pentru drepturile omului în cadrul grupului United for Iran, a spus că „intensitatea” campaniei #Don't Execute ar putea să oprească execuțiile lui Moradi, Tamjidi și Rajabi, dar autoritățile au „ales atunci o țintă mai slabă, executându-l pe neașteptate pe Salehi„.

Republicii Islamice Iran nu îi place să dea înapoi, nu vrea să accepte opinia publică", a spus el.

Traducere de Anda Costiuc, după RFI