Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lovitura de stat din Mali și consecințele pentru Europa

profimedia-0553542573.jpg

Image source: 
mediafax.ro

Președintele din Mali, Ibrahim Boubacar Keïta, și-a dat demisia marți, după ce a fost reținut de către membrii armatei. Situația riscă  să destabilizeze și mai mult țara dar și regiunea, apreciază comentatorii.

”Lovitura de stat din Mali este importantă pentru Europa și pentru lume”, titrează Politico.

”Președintele, care s-a străduit să ia măsuri cu privire la corupție și violența asociată extremiștilor și separatiștilor etnici islamici, s-a confruntat de luni de zile cu proteste împotriva guvernului său.

Care l-au răsturnat pe președinte îl acuză că a fraudat alegerile parlamentare din martie.

Profund nepopular la el acasă, Keïta a fost un partener vital pentru Paris în eforturile sale de contrainsurgență în regiune, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a fost printre primii care au condamnat răsturnarea sa.

Acum, rolul Franței devine neclar.

"Va găsi Franța un partener viabil într-un nou guvern? Va lucra cu o juntă militară?” Iată întrebări puse de experții consultați de Politico.

Pentru le Figaro, eșecul politic malian amenință și implicarea militară internațională.

 ”De câteva luni, Franța încearcă să obțină sprijinul tot mai extins al partenerilor săi europeni. Un prim contingent estonian a ajuns în iulie. Ar trebui să fie urmat de forțele cehe și apoi suedeze.

Ceața politică din Bamako riscă să descurajeze orice sprijin suplimentar. A durat mult timp până ca Macron să-și convingă interlocutorii să se angajeze în Sahel. Retragerea lor ar putea fi mai rapidă dacă viitorul statului Mali va rămâne nesoluționat pe termen mediu”.

Și Le Monde vede în situația din Mali un ”rezultat amar” pentru Franța.

”Angajate timp de șapte ani în lupta împotriva terorismului islamist din Sahel, trupele franceze încearcă să predea ștafeta către forțele locale, fără a găsi însă structuri politice suficient de puternice pentru a face acest lucru.

Franța are dreptate să nu dorească să își asume rolul de pompier în Mali: dar destabilizarea regiunii este un pericol atât pentru Europa, cât și pentru Africa.

Franța, însă, nici nu va putea evita să gândească o reevaluare lucidă a propriului său angajament militar și a strategiei sale de combatere a terorismului care, de-a lungul anilor, au produs și efecte politice perverse”.

Poate face UE mai mult pentru Belarus decât simple declarații?

Presa internațională comentează concluziile summitului european cu privire la situația din Belarus.

”În Belarus, UE planifică sancțiuni, dar încearcă să evite un conflict între Rusia și Occident”, comentează Washington Post.

”Europenii au arătat că gama lor de acțiuni este limitată: încearcă să sprijine cererile de democrație ale protestatarilor din Belarus, fără a transforma situația într-o confruntare geopolitică”.

În Germania, Tagesschau constată că „Europenii au rezistat tentației de a-și arăta mușchii împotriva liderilor de la Moscova și Minsk. Au preferat să se adreseze direct belarușilor. Mesajul lor este clar: șefii de stat și de guvern sunt solidari cu manifestanții pașnici și condamnă incredibila violență a forțelor de securitate. Este adevărat că acestea sunt doar cuvinte. Dar cei care denunță slăbiciunea declarației să spună ei care ar fi alternativa - dacă au una ”. ( Sursa. Eurotopics)

În schimb, cotidianul polonez Rzeczpospolita critică strategia UE:

„Puterile occidentale și-au aplicat metoda obișnuită atunci când vine vorba de un vecin al Moscovei: să nu supărăm Kremlinul. Acesta este pactul Merkel-Macron-Putin. " ( Sursa. Eurotopics).

Financial Times remarcă faptul că președintele rus, Vladimir Putin, i-a avertizat pe liderii europeni asupra „ ingerințelor inacceptabile” în criza politică din Belarus, dar el nu prea are intenția de a-și urma propriile sfaturi.  Kremlinul încearcă să-și protejeze influența asupra statului care îi este client de multă vreme.

”Domnul Lukashenko, care susține că vestul vrea să-l răstoarne cu forța, l-a avertizat pe Putin că, dacă nu este susținut, valul de tulburări s-ar putea răspândi în Rusia”.

Totuși – remarcă Financial Times -  ”protestele din Belarus sunt determinate de o antipatie largă față de domnul Lukashenko și preocupările geopolitice sunt în mare parte absente. Când un protestatar din Minsk a fluturat un drapel al UE, alții au strigat să-l dea jos”.