Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procesul Kuciak, un test major pentru justiția din Slovacia

marian_kocner.png

Marian Kocner, principalul suspect în cazul asasinării, în urmă cu doi ani, a jurnalistului slovac Jan Kuciak, în fața instanței, septembrie 2020
Sursa imaginii: 
AFP via rfi.fr

Acum doi ani și jumătate, uciderea lui Jan Kuciak a șocat Slovacia. Verdictul pronunțat joi riscă să provoace un alt tunet. Justiția slovacă l-a achitat, spre surprinderea tuturor, pe mafiotul Marian Kocner. El a fost acuzat că s-a aflat în spatele asasinatelor jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, în februarie 2018.

După cum notează Le Figaro, reacțiile de revoltă s-au revărsat imediat. ”Această achitare este dovada unui eșec imens pentru sistemul judiciar”, a denunțat organizația Reporteri Fără Frontiere, care s-a declarat „în stare de șoc”. Asociația pentru Libertatea de Expresie condamnă la rândul ei dubla achitare, argumentând că „impunitatea celor care organizează astfel de atacuri nu face decât să crească riscul” pentru jurnaliștii care investighează corupția.

Acest proces a fost un test pentru justiția și politica slovacă. Uciderea tânărului jurnalist a declanșat în primăvara anului 2018 furia populară și a dus la demisia mai multor personalități, inclusiv a primului ministru de atunci, Robert Fico, acuzat că a permis ca un sistem mafiot să înflorească la vârful statului”, amintește ziarul francez.

The New York Times amintește că Marian Kocner s-a aflat în centrul mai multor investigații privind criminalitatea financiară . El a fost deja condamnat în februarie, la 19 ani închisoare, într-un caz separat, care implică fraudarea unei rețele de televiziune deținute de SUA.

Totuși, el s-a arătat senin de când a început procesul crimei. A ajuns la sala de judecată îmbrăcat în costum și cravată albastru deschis și proclamându-și nevinovăția.

Dar pe parcursul procesului de șapte luni, instanța a audiat martor după martor, expunând legăturile între politicieni corupți și crima organizată în chiar inima întreprinderii lui Kocner.

În multe privințe, mărturiile au fost extensii ale investigațiilor pe care Jan Kuciak le-a realizat. Fiind unul dintre cei mai tineri jurnaliști care au beneficiat de reformele adoptate de Slovacia de la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, Kuciak s-a specializat în lucrul cu date deschise și surse publice.

 

Cazul Navalny și ruptura puternică a Occidentului cu Rusia

Occidentul cere Rusiei o anchetă amănunțită asupra otrăvirii opozantului Alexei Navalny – iar subiectul este unul de prim plan în presa europeană.

Pentru La Stampa aceasta este ultima șansă a Kremlinului de a evita o ciocnire care va duce probabil la noi sancțiuni și boicot diplomatic.

În cele două săptămâni pe care Navalny le-a petrecut în comă, guvernul rus a negat chiar faptul că a fost otrăvit, respingând toate acuzațiile, cu argumentul pe care îl folosește de fiecare dată când un adversar al Kremlinului are probleme: Putin este cel mai afectat. Putin nu va ieși nevătămat din această situație. Dar el nu face exact ceea ce l-ar putea ajuta, și anume să găsească vinovații și să-i pedepsească”, scrie ziarul italian. (Sursa: Eurotopics)

BBC amintește că Alexei Navalny este numele pe care președintele Putin refuză să-l pronunțe, într-o încercare de a-i diminua semnificația politică.

Dar urmăririle nesfârșite, detențiile și amenzile uriașe cu care el s-a confruntat de-a lungul anilor spun altceva despre impactul său.

Momentul otrăvirii este în mare măsură irelevant. De ce acum? Păi, de ce nu?

Răspunsul Kremlinului de până acum este în nota cunoscută: neagă, se declară ofensat, cere dovezi. Purtătorul de cuvânt al lui Putin a sugerat chiar că, dacă Navalny ar fi fost otrăvit, atunci trebuie să se fi întâmplat în Germania, deoarece medicii ruși nu au detectat nimic suspect.

Așteptați-vă să auziți mult mai multe în acest sens în zilele viitoare”, conchide BBC.

În timp ce Süddeutsche Zeitung cere o schimbare a liniei politicii germane față de Rusia.

„Oferind asistență medicală lui Navalny, guvernul german și-a asumat și responsabilitatea politică. Și răspunsul său neechivoc la descoperirea naturii otrăvirii lui Navalny arată că este pe deplin conștient de acest fapt.

Pentru Germania și pentru Uniunea Europeană, aceasta nu este prima, ci încă o ruptură profundă în relațiile cu Rusia. Critica, oricât de dură, nu va fi suficientă. Nici sancțiunile minore suplimentare. Oricine este convins de natura criminală a sistemului Putin nu va mai putea continua să-l vadă ca un partener”. (Sursa: Eurotopics).

 
Revista presei internaționale din 4 septembrie 2020