Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Încă un lider al opoziției din Belarus a fost ridicat de mascați

znak.png

Maxim Znak, unul dintre cei șapte membri ai conducerii Consiliului de Coordonare format pentru a asigura o tranziție la putere în Belarus și pentru a negocia plecarea președintelui Alexander Lukașenko, a fost arestat
Sursa imaginii: 
AFP via rfi.fr

Situația din Belarus continuă să suscite atenția presei internaționale. Ieri, încă un important lider al opoziției a fost ridicat, iar comentatorii se întreabă care poate fi atitudinea potrivită a Europei.

În ultima lună, curajul protestatarilor din Belarus a smuls admirația generală. Cel al femeilor, în special”, observă La Croix.

”Dar majoritatea statelor democratice europene rămân prudente. Sunt foarte atente la reacția Rusiei, celălalt vecin al Belarusului. Moscova nu va permite acestei țări, care servește drept spațiu-tampon, să cadă în zona de influență occidentală.

Prin urmare, UE nu vrea să fie acuzată de ingerință. Totuși, îi amenință cu sancțiuni pe cei responsabili de represiune. Această atitudine măsurată poate fi considerată timidă, dar nici nu oferă un pretext pentru intervenția rusă.

Maturizarea societății din Belarus poate continua astfel, în ritmul istoriei acestei țări cu o identitate complexă. Lukașenko s-ar putea să se agațe de putere, dar în cele din urmă va cădea”.

Iar agențiile de presă, precum AFP sau Reuters, au relatat imediat despre faptul că persoane mascate l-au reținut miercuri pe avocatul Maxim Znak, una dintre ultimele figuri din opoziția din Belarus care nu fusese încă arestată sau exilată.

Avocatul în vârstă de 39 de ani este unul dintre cei șapte membri ai conducerii Consiliului de Coordonare, format pentru a asigura o tranziție la putere în Belarus și pentru a negocia plecarea președintelui Alexander Lukașenko.

În timp ce The Guardian informează că persoane neidentificate au încercat, de asemenea, să intre în apartamentul deja ultimului membru al prezidiului executiv al Consiliului de Coordonare care a rămas liber, scriitoarea Svetlana Alexievich, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2015.

Iar din The Moscow Times aflăm că liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya, i-a îndemnat miercuri pe ruși să nu cadă în capcana a ceea ce ea a numit eforturile mass-mediei de stat de a zugrăvi protestele post-electorale din Belarus ca fiind anti-ruse.

Tikhanovskaya a făcut comentariile la o zi după interviul președintelui Alexander Lukashenko din mass-media de stat rusă, unde a avertizat că „dacă Belarusul se prăbușește, atunci Rusia va fi următoarea”.

După cum comentează The Moscow Times, televiziunea de stat rusă a schimbat modul în care tratează protestele.

Abordarea a trecut de la simpatia față de manifestanți, pe fondul represiunii violente a autorităților la discreditarea protestelor, văzute ca o campanie condusă de Occident cu scopul de a invada frontierele rusești.

 

Incendiul din Lesbos impune reformarea politicii UE privind migrația

Situația din tabăra de refugiați Moria, din insula grecească Lesbos, ilustrează urgența reformării politicii de migrație a UE, care de ani de zile s-a împiedicat de diviziunile dintre membri – iată ce relatează Le Monde. Comisia Europeană urmează să prezinte la sfârșitul lunii propunerea sa respinsă în mod repetat pentru un „nou Pact privind migrația și azilul”.

În ultimii ani, tabăra Moria a fost criticată în mod repetat pentru igiena proastă și supraaglomerarea sa. Organizațiile umanitare au cerut regulat autorităților elene să-i transfere pe continent pe cei mai vulnerabili solicitanți de azil.

”Revoltele și încăierările au devenit aproape zilnice acolo. Din ianuarie până la sfârșitul lunii august, cinci persoane au fost înjunghiate în peste cincisprezece atacuri. În martie, o fată a murit într-un container incendiat. În septembrie 2019, două persoane au murit și ele într-un incendiu”, scrie ziarul francez.

 Și The Globe & Mail amintește că Lesbos a fost cel mai aglomerat punct de trecere spre Europa în timpul crizei migratorii din 2015-2016. După acel val de migrație, Grecia a înființat tabere pe Lesbos și alte patru insule, ajutată de finanțarea Uniunii Europene. Mai recent, Atena a înființat o rețea de tabere pe continent.

Conform BBC, de ani de zile, mii de oameni care au ajuns în Lesbos au fost plasați în tabără și nu au putut pleca până când cererea lor de azil nu a fost examinată pe continent - un proces birocratic lent.

UE a încercat să reinstaleze migranții în diferite state membre. Dar guvernele din întreg blocul au respins diferite propuneri, iar migranții așteaptă în condiții mizerabile.

 
Revista presei internaționale din 10 septembrie 2020