Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirusul amenință să-i facă și mai săraci pe săracii lumii

saracie.png

Image source: 
pixabay.com

Accentuarea sărăciei în lume este evidențiată în mai multe publicații internaționale. Iar comentatorii atrag atenția că nu doar coronavirusul este de vină.

În America Latină, recesiunea va împiedica dezvoltarea pentru douăzeci de ani, avertizează El Pais:

”Deja înainte de valul coronavirusului, America Latină era cunoscută drept cea mai inegală regiune din lume. Acum, va suferi o recesiune brutală din cauza pandemiei. În timp ce sărăcia scăzuse în ultimele decenii, aceasta ar putea exploda din nou și va afecta 40% din populație.

Mai multe state din regiune au început, în sfârșit, să ia în serios o problemă care a fost mult timp lăsată deoparte: pungile uriașe de sărăcie.

Istoricul mexican Carlos Marichal, atrage atenția că o mare parte a populației rămâne fără venituri, iar în majoritatea țărilor nu există nici asigurări sociale, nici asigurări de șomaj”.

Se observă - spune istoricul citat de El Pais - o revenire în analizele economiștilor  a expresiei „deceniul pierdut” - care se referă la anii 1980.

„Riscul real este că nu vom pierde unul, ci două decenii”, spune și universitarul mexican  Juan Carlos Moreno-Brid, tot pentru El Pais.

Revista americană Time descinde în Dharavi, unul dintre cele mai aglomerate și sărace districte ale orașului indian Mumbai

Această cea mai mare mahala din India a făcut față cu succes coronavirusului. Dar nu se știe dacă locuitorii săi pot supraviețui colapsului economic.

După ce premierul Narendra Modi a declarat carantina la nivel național, sute de ateliere și mici întreprinderi din acest veritabil oraș din oraș au tras obloanele.

Oamenii care purtau măști improvizate din cârpă se puteau întâlni pe piețe informale, unde rezidenții precauți încercau să se țină la distanță unul de celălalt.

Deși economia indiană a început treptat să se redeschidă în iunie, multe dintre micile întreprinderi din săracul district Dharavi încă se luptă să repornească.

Și în Liban paralizia continuă, titrează Libération.  Sâmbătă, premierul libanez desemnat Moustapha Adib a renunțat la formarea unui guvern.

Eforturile diplomației franceze s-au dovedit insuficiente pentru a scoate Beirutul din impas.

Nimic nu a putut învinge încăpățânarea, mai întâi a președintelui Parlamentului, Nabih Berri, lider al mișcării șiite Amal, apoi a puternicului Hezbollah, de a cere un ministru de finanțe șiit. Nu au contat nici măcar contactele directe de la Paris cu Teheranul, care susține cele două partide șiite.

Această încăpățânare a tandemului șiit este legată de sancțiunile americane impuse unui ministru al partidului Amal, și împotriva a două companii afiliate Hezbollah. În spatele impasului libanez se joacă, de asemenea, confruntarea dintre Iran și Statele Unite.

Iar un Liban prăbușit provoacă un exod al disperării, observă Foreign Policy.

O țară care a primit anterior refugiați ar putea deveni un exportator de oameni, din cauza incapacității guvernului. Este un cataclism economic care distruge orice speranță.

Fuga din Liban reprezintă punctul culminant al unui șir de dezastre care datează de mult timp, dar care s-au acutizat doar în ultimul an. Sistemul financiar al țării a început să se prăbușească anul trecut, provocând creșterea inflației, în timp ce salariile au rămas pe loc.

Prețurile la alimente s-au dublat și chiar s-au triplat. Clasa de mijloc s-a micșorat, în timp ce mai mult de jumătate din populație se află acum sub pragul sărăciei. Siguranța alimentară a fost o problemă chiar înainte ca mii de tone de azotat de amoniu să explodeze pe 4 august în portul Beirut, distrugând poarta cerealieră a țării.

Explozia a evidențiat neglijența și incompetența guvernului libanez, care a demisionat în urma dezastrului.

Libanul este în discuții cu Fondul Monetar Internațional de luni de zile pentru a obține o oarecare ușurare de la zdrobitoarea povară a datoriilor, dar liderii sectari s-au tot certat între ei, mai degrabă decât să abordeze reformele serioase.

Chiar și cei mai afectați de explozie, care a lăsat 300.000 de persoane fără adăpost, au cerut comuntății internaționale să nu lase ajutoarele financiare în mâinile guvernului libanez, temându-se că banii vor fi gestionați necorespunzător și sifonați de rețelele de corupție.

Revista presei internaționale din 29 septembrie 2020