Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Premiul Nobel pentru chimie – premiere și controverse

nobel_chimie.png

Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, laureatele Premiului Nobel pentru chimie, 2020
Sursa imaginii: 
Nobel Prize via rfi.fr

Premiul Nobel pentru chimie, care a fost acordat miercuri, în comun, francezei Emmanuelle Charpentier și americanei Jennifer Doudna are ceva excepțional: este prima dată când acest premiu revine unui duo de femei. Dar elementele remarcabile sunt mai multe...

După cum reamintește Courrier International, de la înființarea sa în 1901 și până astăzi, când o femeie a primit un Premiu Nobel pentru o disciplină științifică, acesta a fost acordat concomitent și unui bărbat. Această regulă a suferit două excepții: Marie Curie pentru al doilea Nobel în 1911, apoi Dorothy Crowfoot Hodgkin, în 1964.

Dar dincolo de problemele de gen, ceea ce face acest Premiu Nobel pentru chimie special este și natura lucrării premiate, considerată de mulți ca fiind „revoluționară”. Instrumentul dezvoltat de Charpentier și Doudna face posibilă intervenția în organismele vii și tăierea bucăților de ADN în locuri specifice pentru a le aplica în locul altor secvențe genetice.

Revista Nature o citează pe chimista și biofiziciana Pernilla Wittung Stafshede, membru al Comitetului Nobel pentru chimie, potrivit căreia, aceste ”foarfece genetice ” descoperite de-abia acum opt ani, au adus deja un serviciu imens umanității.

Acestea au fost folosite în multe domenii, cum ar fi agricultura, pentru a întări apărarea anumitor plante sau pentru reproducere, pentru a face puii mai rezistenți la un virus. Unii cercetători încearcă să-l folosească pentru medicina umană. Alții au ridicat întrebări etice legate de modificarea embrionilor umani folosind această tehnică.

Mai presus de toate – notează Le Monde – această tehnologie scoate căutarea bebelușului perfect de pe tărâmul science fiction - un pas în această direcție fiind făcut de către chinezul He Jiankui, care a anunțat în noiembrie 2018 că a creat primii „bebeluși modificați genetic”, sub pretextul protejării lor împotriva unei posibile infecții cu HIV. Aproape întreaga comunitate științifică - inclusiv cei doi laureați - a denunțat acest experiment sălbatic.

Un „coșmar” de care se temea Jennifer Doudna se va împlini. Ea însăși nu respinge principiul anumitor intervenții asupra embrionului sau celulelor sexuale, dar consideră că tehnologia nu este încă matură.

Și, după cum amintește revista Science, „centrele de cercetare ale oamenilor de știință premiați sunt angajate într-o acerbă luptă juridică pentru brevete și pentru a determina cine deține proprietatea intelectuală a descoperirii, ale cărei drepturi sunt estimate la câteva miliarde de dolari”. Faptul că această bătălie este încă în desfășurare întărește caracterul excepțional al Premiului Nobel pentru chimie din 2020.

 

Terenul de reproducere al extremei drepte grecești nu a dispărut

Presa europeană continuă să comenteze procesul de la Atena, în care formațiunea neofascistă Zori Aurii a fost declarată organizație criminală.

Poate că cea mai importantă poveste de spus despre proces nu o reprezintă dezvăluirile despre inculpați, ci despre oamenii care au luptat în spate, notează The Guardian. Fără activiștii pentru drepturile omului și jurnaliștii de investigație care au documentat cu atenție violența rasistă, fără activiștii antifasciști care au organizat proteste în masă, fără echipele juridice voluntare care au adus victimele și martorii să depună mărturie în instanță, acest verdict nu ar fi fost posibil.

Rasismul, discriminarea și naționalismul de extremă dreaptă nu au dispărut din Grecia - și nici în altă parte - dar o mișcare care a încercat să le organizeze în cele mai îngrozitoare violențe a fost spulberată.

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung procesul i-a expus pe acești autoproclamați apărători ai patriei ca niște clovni lacomi și certăreți, iar acest lucru s-a repercutat treptat și asupra alegătorilor. Democrația Greciei a trecut testul”.

În timp ce ziarul olandez Handelsblad atrage atenția că „Terenul de reproducere al extremei drepte nu a dispărut. După alegerile din 2019, un nou partid extremist de dreapta a intrat în parlament: Soluția greacă a obținut 3,7 la sută din voturi. Dar și partidul conservator de dreapta Nea Dimokratia a venit la putere adoptând parțial retorica xenofobă a Zorilor Aurii. În ciuda dispariției Zorilor Aurii, violența extremistă de dreapta a crescut din nou în Grecia în ultimii ani. ”(Sursa: Eurotopics).

 
Revista presei internaționale din 9 octombrie 2020