Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Covidul lung”, o provocare de durată pentru sistemele medicale

covid_world.png

Image source: 
pixabay.com

Țările europene analizează noi măsuri stricte pentru a opri răspândirea coronavirusului, pe măsură ce cazurile de pe continent continuă să crească. Temerile sunt tot mai accentuate.

După cum informează CNN, țările europene se pregătesc să ia măsuri drastice, care probabil le vor afecta economiile.

Italia - una dintre cele mai afectate țări europene în timpul primului val -  ar putea să impună noi reguli în această săptămână după ce duminică a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de pacienți cu coronavirus care au intrat în terapie intensivă din 31 martie.

Cele mai mari orașe din Germania au devenit puncte fierbinți în ultimele zile, Berlinul înregistrând cele mai multe cazuri, în timp ce un număr mare a fost înregistrat și în Köln, Dusseldorf, Essen și Stuttgart.

Orașele franceze Toulouse și Montpelier vor fi adăugate începând de azi, la categoria „alertă maximă”.

Paris, Marsilia, Lille, Lyon, Grenoble, Saint-Etienne și departamentul de peste mări din Guadelupa sunt deja în această categorie, ceea ce înseamnă măsuri mai stricte, inclusiv închiderea barurilor și a sălilor de sport

Politico avertizează că, pe măsură ce criza se agravează,  sistemele de sănătate ar putea fi afectate mult timp de aici înainte.

Publicația se referă la așa-numitiul ”Covid lung”, termen care nu are nicio definiție exactă și nu există niciun test pentru diagnostic. De fapt, nici nu există  nume oficial. Simptomele variază foarte mult – unele apar într-o zi, pentru a dispărea în următoarea.

Pur și simplu, medicii, oamenii de știință, politicienii și organismele de reglementare se confruntă cu o bestie amorfă: mulți oameni se luptă cu simptome puternice la câteva luni după dispariția virusului.

Tim Spector, profesor de epidemiologie genetică la King’s College din Londra și dezvoltatorul unei aplicații care urmărește datele de la milioane de pacienți cu coronavirus, a declarat pentru BBC că aproximativ 60.000 de oameni sunt bolnavi de mai bine de trei luni.

De asemenea, profesorul  indică faptul că aproximativ 300.000 de oameni din Marea Britanie au simptome de mai bine de o lună.

Spector a avertizat că pacienții cu ”Covid lung” „s-ar putea dovedi o problemă mai mare de sănătate publică decât decesele numeroase cauzate de COVID-19”.

Și ce s-ar întâmpla dacă virusul Sars-CoV-2 ar fuziona cu un altul? Este întrebarea la care încearcă să răspundă revista New Scientist, citată de Courrier International.

Acest lucru ar putea să nu fie chiar o mare problemă. Dar, spun cercetătorii, este necesară vigilență.

În mediile medicale, prin „co-infecție” se înțelege o  infecție simultană cu doi sau mai mulți agenți patogeni. Potrivit oamenilor de știință consultați de revista britanică, nu se știe cu precizie dacă o co-infecție poate avea loc cu virusul Sars-CoV-2, dar pe baza a ceea ce se știe despre coronavirusuri, este probabil că da.

Așadar, o recombinare cu coronavirus comun nu poate fi exclusă.

 

Lui Putin nu-i pasă de sancțiunile europene pentru otrăvirea lui Navalny

Statele membre  le UE au căzut de acord cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei pentru otrăvirea opozantului Aleksei  Navalny, transmite Reuters.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au susținut luni planul franco-german de a impune sancțiuni rușilor suspectați de otrăvirea activistului cu un agent neurotoxic.

După cum amintește Deutsche Welle, Berlinul și Parisul, care au făcut propunerea, spun că nu au avut o explicație credibilă din partea Moscovei pentru prezența agentului neurotoxic de origine sovietică Novichok în corpul lui Navalny. Prezența substanței fusese atestată de Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat jurnaliștilor luni că otrăvirea nu poate „rămâne fără consecințe”.

Business Insider atrage însă atenția că lui Vladimir Putin nu-i pasă de sancțiuni:

După 4 martie 2018, când au fost otrăviți fostul spion rus Sergei Skripal și fiica sa Yulia în Salisbury, Anglia, zeci de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Germania, Franța și Marea Britanie. Rusia a răspuns cu aceeași monedă.

UE și SUA au impus apoi sancțiuni, acestea din urmă limitând exportul de bunuri sensibile de securitate națională către Rusia.

Dar acest lucru nu a părut să aibă vreun efect asupra comportamentului Rusiei.

Țara și-a continuat încercările de a-și reduce la tăcere criticii și a respins acuzațiile ca fiind zvonuri.

Un oficial al serviciilor de informații din Europa Centrală, care lucrează în opoziție cu serviciile de informații rusești, a declarat anterior pentru Business Insider că atacurile asupra lui Navalny vor continua la întoarcerea sa în țară și că lui Putin nu îi va păsa de sancțiuni.

 
Revista presei internaționale din 13 octombrie 2020