Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franța nu trebuie să se mai lase călcată în picioare de islamism, dar va avea mult de luptat

islam.jpg

Mesajul unei ”franceze musulmane” în timpul unei demonstrații de protest împotriva islamofobiei, Paris , octombrie 2019: ”Sunt o franțuzoaică musulmană și port voal. Dacă vă simțiți deranjat, vă invit să plecați din țara mea”
Image source: 
AFP

Presa europeană continuă să analizeze consecințele recentului atentat din suburbiile Parisului, căruia i-a căzut victimă un profesor. Franța trebuie să se pregătească pentru o luptă lungă, este de părere ziarul german Die Welt.

Atac după atac, devine evident că Țara Iluminismului a devenit o țintă ideală pentru islamul radical. Lupta pentru apărarea idealurilor sale va fi lungă”, prezice cotidianul german, citat de Courrier International.

Un lucru e clar: Islamul radical are în vedere toată Franța, un mod de viață și era hotărât să distrugă țara drepturilor omului și a libertății de exprimare. Femeile în vârstă au fost ucise pentru că erau evreice. Polițiștii au fost executați, unii în timp ce erau de serviciu, alții în casele lor, în fața copiilor.

Acum, profesorii sunt cei care trebuie să se teamă. Și încă o dată simțim că ne confruntăm cu un test de stres: cât va rezista societatea până să ajungă a-l stigmatiza pe fiecare musulman pentru crimele comise în numele religiei lor?

Franța se află într-o situație specială. Ea este dușmanul ideal al islamului radical. Acest lucru se datorează trecutului său ca putere colonială și numărului mare de cetățeni care au rădăcini în Maghreb și care încă nu fac parte, sau care nu mai fac parte din societate, după trei generații.

Societatea însăși s-a descompus în societăți paralele. Franța trebuie acum să ducă o luptă care poate servi drept exemplu pentru alții. Printre altele, nu trebuie să ne mai facem iluzii. Școala Republicană a fost mult timp infiltrată.

Franța este la o răscruce de drumuri. După emoție trebuie să vină acțiunile. Iar francezii vor avea mult de luptat”, conchide Die Welt..

În Italia, La Repubblica atrage atenția că ”pentru islamismul radical, singura doctrină adevărată este Cuvântul lui Dumnezeu, care vine direct din cer. ... Este ireconciliabil cu moralitatea generală și practicile seculare, deoarece acestea se desfășoară în școli, instanțe și în viața de zi cu zi. Pe de altă parte, în tradiția franceză, școala este, încă din 1905, chiar creuzetul Republicii, inima secularismului statului; o tradiție conform căreia pereții clasei trebuie să rămână goi, astfel încât cunoașterea și conștiința elevilor să se poată dezvolta în deplină libertate și nu sub privirea vreunui Dumnezeu. "

În Franța, Le Figaro pledează pentru o schimbare de abordare la nivelul societății:

Libertate, egalitate, fraternitate. Ce valoare va mai avea în curând această deviză, dacă Franța continuă să se plece? Intimidată, neajutorată, adesea mulțumită, se lasă călcată în picioare, roasă din interior, desfigurată de un dușman care o vrea moartă: islamismul.

Ani de șantaj împotriva islamofobiei și rasismului, revendicări identitare au fracturat țara. Așa s-a așezat viermele în fruct. Vălul, burkini, meniul hallal s-au impus; Educația Națională dă înapoi, pentru a nu face valuri; cartiere întregi s-au supus, indiferente, dictaturii predicatorilor ... Egalitatea în diversitate a deschis ușa dictaturii minorităților”, constată ziarul francez.

O poziție asemănătoare găsim în Le Point: „Islamofobia, această mică fatwa”, titrează publicația:

”După asasinarea profesorului Samuel Paty, Franța nu trebuie doar să lupte împotriva terorii islamiste, ci și a intimidării în siajul „islamofobiei”.

După cum știm, asasinii islamiști nu se tem de moarte. Predicatorii religioși (sau civili) care cer eliberarea de legile franceze nu au, în general, prea multe griji cu privire la justiție, dar nici la societate, destul de moale în dezaprobarea ei. În ceea ce privește miile de relee de pe rețelele de socializare, așezate confortabil în spatele ecranelor, acestea chiar nu se tem de nimic”.

Iar pentru Libération, ”Cel mai bun tribut adus talentului didactic al lui Samuel Paty ar putea fi multiplicarea cursului său în mii și mii de exemplare, în prima zi a anului școlar următor. Ar fi o lecție despre libertatea de a desena în toate școlile din Franța, explicând aceste faimoase caricaturi ale lui Mahomed celor 12 milioane de elevi dintre care unii au vrut să se interzică a se predea prea laic, de către profesori care sunt prea liberi”.

Revista presei internaționale din 21 octombrie 2020