Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nave românești, implicate în operațiuni ilegale de respingere a migranților în Mediterana?

politia_de_frontiera.jpg

Image source: 
politiadefrontiera.ro

Revista germană Der Spiegel consacră un amplu articol situației din Mediterana de Est, mai precis felului în care grănicerii greci au respins înapoi în mare un număr mare de refugiați în cadrul unor operațiuni care – spune revista - încalcă dreptul internațional. Iar Uniunea Europeană ar fi, de asemenea, complice la această practică extrem de controversată. Totul s-ar fi întâmplat la începutul verii.

Conform dreptului internațional, grănicerii greci ar trebui să-i aducă pe mal pe noii sosiți pentru a-și depune cererile de azil. În schimb, ei ar fi târât înapoi în mare o plută gonflabilă din cauciuc, după cum indică videoclipurile obținute Der Spiegel.

O aeronavă utilizată de agenția europeană de protecție a frontierelor Frontex a survolat de două ori strâmtoarea unde se aflau migranții.

Oficialii Frontex au susținut public că nu știu nimic despre acțiunile grănicerilor greci. Agenția are 600 de angajați detașați în Grecia, precum și nave, drone și avioane.

O ambarcațiune românească a Frontex ar fi fost, de asemenea, la fața locului în acea dimineață. Nava MAI 1102 s-ar fi aflat la doar câteva sute de metri distanță de barca cu refugiați.

O navă militară germană aflată într-o misiune NATO a raportat incidentul ​​guvernului german. De asemenea, a precizat că oamenii Frontex au fost prezenți. Acest lucru este înscris într-un document intern care a fost obținut de Der Spiegel.

Pe 8 iunie, oficialii Frontex au făcut un pas mai departe. Nava MAI 1103, care arborează și drapelul României, a blocat direct o barcă de refugiați. Incidentul poate fi văzut în mai multe videoclipuri înregistrate de garda de coastă turcă și verificate de asemenea de revista germană.

 

Paris-Ankara, o lungă listă de subiecte divergente

Presa franceză și europeană analizează tensiunile izbucnite sâmbătă între Paris și Ankara. Dincolo de declarațiile jignitoare ale președintelui turc, lista subiectelor aflate în divergență este mult mai lungă, observă comentatorii.

”Nimic nu mai merge între Franța și Turcia”, notează Libération . Sâmbătă seara, guvernul francez a decis să-și recheme „spre consultare” ambasadorul său în Turcia. Acest semnal este un răspuns puternic la remarcile făcute sâmbătă de președintele Erdogan.

Pentru The Guardian, observațiile lui Erdogan sunt ultimul semn al unor tensiuni în creștere în lumea islamică, inclusiv apeluri la boicotarea bunurilor franceze, provocate de afirmația lui Macron potrivit căreia Islamul este în criză.

Franța și aliatul său al NATO se află pe poziții contrare într-o serie de probleme, inclusiv drepturile maritime în estul Mediteranei, Libia, Siria și conflictul în creștere dintre Armenia și Azerbaidjan.

Ankara este nervoasă îndeosebi din cauza campaniei susținute de Macron pentru a proteja valorile seculare ale Franței împotriva islamului radical - o dezbatere care a căpătat un nou impuls după uciderea unui profesor care a arătat clasei sale caricaturi ale profetului Mahomed”, scrie ziarul britanic.

Ziarul grec Kathimerini informează că premierul Kyriakos Mitsotakis și-a exprimat sprijinul față de președintele francez Emmanuel Macron în fața insultelor îndreptate împotriva sa de către Recep Tayyip Erdogan.

Un purtător de cuvânt al președinției franceze a subliniat pentru CNN „absența mesajelor de condoleanțe și sprijin din partea președintelui turc după asasinarea profesorului Samuel Paty” și a condamnat apelul lui Erdogan de a boicota produsele franceze, pe care președinția l-a considerat „foarte jignitor”.

Le Monde amintește că rechemarea unui ambasador este un act diplomatic rar și ar fi prima, se pare, în istoria relațiilor franco-turce. Rechemarea anterioară a unui ambasador francez datează din februarie 2019, când Parisul a vrut să protesteze împotriva unei întâlniri între Luigi Di Maio, pe atunci vicepremier al Italiei, și lideri ai „vestelor galbene”.

Le Figaro remarcă faptul că încă de acum două săptămâni, Recep Tayyip Erdogan denunța drept provocatoare declarațiile președintelui francez privind „separatismul islamist” și necesitatea „structurării islamului” în Franța.

Iar L'Obs se întreabă dacă nu cumva ofensiva lui Erdogan ar putea avea efectul neașteptat al trezirii Europei : ”Percepțiile s-au schimbat. Partenerii europeni au înțeles acum riscul pe care îl prezintă Erdogan în estul Mediteranei, în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia, în Libia sau în Siria”.