Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegerile americane văzute din tabăra Macron: multe semne de îngrijorare

2020-11-07t175951z_1557962978_rc2hyj9y2z9c_rtrmadp_3_usa-election-trumpism.jpg

Suporteri ai președintelui Donald Trump cu șepci roșii inscripționate cu "Keep America Great" si tricouri imprimate cu portretul lui Trump
Suporteri ai președintelui Donald Trump în Ocala, Florida
Image source: 
REUTERS/Carlos Barria

Dincolo de consecințele diplomatice, alegerile americane sunt o lecție pentru pentru Emmanuel Macron – iată concluzia unei analize a ziarului Le Monde.

La vârful statului – spune ziarul francez -  este necesară o primă observație: înfrângerea lui Donald Trump a fost favorizată de numărul record al deceselor din țara sa, din cauza epidemiei Covid-19. Opinia alegătorilor privind gestionarea crizei sanitare va fi crucială în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2022.

După cum afirma purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, la postul de radio Europa 1Aceste alegeri au arătat că provocările legate de pandemie joacă un rol central în determinarea opțiunilor electorale, la nivel național sau global”.

În ochii macroniștilor, situația din Statele Unite este o ilustrare a „fracturilor profunde” care afectează democrațiile occidentale și care permit dezvoltarea mișcărilor populiste.

Neîncrederea față de clasa politică și discursul oficial, rolul crescând al rețelelor sociale, „știrile false”, slăbirea legăturilor colective în favoarea unei forme de comunitarism, ei bine, aceste provocări privesc și Europa, după cum își exprima îngrijorarea deputatului La République en Marche (LRM) din Paris, Gilles Le Gendre.

Potrivit deputatului LRM pentru francezii din America de Nord, Roland Lescure, "Prima lecție este că populismul nu a murit. Pagina Trump se întoarce, dar populismul și conspiraționismul sunt în creștere”.

Și în Franța se răspândesc aceeași demagogie, același conspiraționism, același cinism”, adaugă colegul său din Benelux, Pieyre-Alexandre Anglade, îngrijorat de această tendință. Și un fenomen înrudit este, de asemenea, la fel de îngrijorător: polarizarea extremă a dezbaterilor, mai scrie le Monde.

Și revista germană Der Spiegel crede că spiritul lui Trump va rămâne - și se va găsi cineva în Washington care știe exact ce să facă cu el.

Ceea ce l-a menținut pe Trump atât de mult timp a fost polarizarea extremă din țară. A fost dezvoltarea facțiunilor ermetice, în politică și în societate - fenomen care a început cu mult înainte de intrarea în scenă a lui Donald Trump. Marșul său către Casa Albă a urmat o cale deja bătătorită, stabilită în timpul celor trei decenii de război cultural care l-au precedat”.

 

Nagorno-Karabakh: Un acord care remodelează geopolitica, este de părere editorialistul ziarului The Guardian.

Atât Moscova, cât și Ankara în calitate de noi regi ai Caucazului de Sud, au redesenat garanțiile de securitate între Armenia și Azerbaidjan în absența vizibilă a Vestului.

Rusia și Turcia, la fel ca în conflictele din Libia și Siria, s-au trezit din nou susținând părțile opuse și și-au folosit influența asupra jucătorilor locali pentru a negocia acorduri de pace care să le garanteze propria influență.

Misiunea de menținere a păcii este probabil cea mai mare intervenție a Rusiei în regiune, de la războiul din Georgia din 2008”, scrie The Guardian.

 

Se vede încă o dată cine conduce dansul în lume din punct de vedere geopolitic, subliniază și ziarul elvețian Le Temps, citat de Eurotopics: „Rusia și Turcia au câștigat partida și continuă să modeleze ceea ce va fi peisajul diplomatic de mâine, în detrimentul Occidentului.

Cele două țări au devenit practic inseparabile. Desigur, se găsesc adesea de părți opuse. Dar liderii lor au un lucru în comun: respingerea din ce în ce mai frontală a Occidentului. Rețeta este acum dovedită. Moscova și Ankara investesc în terenurile abandonate de retragerile americane și disfuncționalitățile europene. Apoi ajung să arunce în aer ceea ce a servit drept cadru multilateral, pentru a-l înlocui cu o structură diplomatică personalizată ”.

Și ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de aceeași publicație europeană, critică ceea ce el numește ”colonizarea Armeniei de către puterea garantă rusă”.

O nouă bază rusă va fi stabilită în Nagorno-Karabakh. Dar aici nu este vorba doar de prezența armatei ruse. Rusia a preluat frâiele aproape tuturor sectoarelor cheie ale economiei armene: companiile rusești controlează conductele de gaz, chiar și căile ferate au fost predate unei companii ruse. Poate Armenia să se apere împotriva acestei colonizări economice și militare? În afară de Putin și Erdoğan, există cineva - în Occident, de exemplu - care să fie interesat de această parte a lumii? ", întreabă ziarul polonez.

 
Revista presei internaționale la RFI România