Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump: o grațiere care anunță altele

Președintele SUA , Donald Trump, l-a grațiat pe  Michael Flynn, fostul său consilier pentru securitate națională. Presa internațională comentează, nu fără sarcasm.

O decizie care i-a scandalizat pe democrați”, anunță Courrier International. Donald Trump și-a reiterat, de asemenea, acuzațiile de fraudă electorală, în timp ce Joe Biden s-a adresat poporului american cu ocazia vacanței de Ziua Recunoștinței.

Așa se recompensează un loialist”, conchide Los Angeles Times. Ziarul relatează că lupta legală a generalului Flynn după condamnarea sa ”l-a transformat într-un erou în rândul aliaților lui Trump”. În timp ce USA Today vede sfârșitul „odiseei de trei ani”.

Președinții care pleacă au tendința de a acorda o serie de grațieri. Decizia anunțată de Donald Trump „poate fi interpretată ca o recunoaștere de facto că timpul său în Casa Albă se apropie de sfârșit”, mai afirmă USA Today.

Fox News vorbește despre o „saga legală”, privind interferența rusă în campania electorală din 2016.

O investigație care „a umbrit prima jumătate a mandatului Trump”, după cum notează Washington Post.

Grațierea nu a fost o surpriză”, spune Politico, faptul că Trump a așteptat până după alegerile din 3 noiembrie „arată cât de explozivă a devenit afacerea”.

În partea democrată, decizia este văzută ca un abuz de putere. Politico îl citează pe Adam Schiff, membru ales californian al Camerei Reprezentanților și șef al Comitetului de Informații, potrivit căruia ”Flynn a preferat loialitatea față de Trump în locul loialităţii față de țara sa”.

Pentru New York Times, această grațiere anunță altele. „Sfârșitul unei administrații este un moment de lobby intens”, spune ziarul, amintind că Donald Trump a acordat până acum 28 de grațieri și a comutat 16 sentințe, inclusiv cea a prietenului său Roger Stone în această vară.

Aceasta este totuși cea mai mică cifră de la William McKinley în 1897, relatează The Times. Dar în cazul său, clemența pare să fie legată de „considerațiile sale personale și politice, amărăciunea sa persistentă față de ancheta rusă și abordarea tranzacțională față de guvernare”.

Privim și spre Europa, unde Bruxelles se pregătește pentru o luptă prelungită cu Polonia și Ungaria, după cum titrează Der Spiegel.

Prin opoziția față de bugetul UE, Budapesta și Varșovia au aruncat blocul în criză. Angela Merkel este sub presiune pentru a găsi o soluție.

Bruxelles are modalități de a întoarce jocul. Cu toate acestea, Ungaria și Polonia au un avantaj față de acele țări care suferă cel mai intens de criza coroanei: au timp.

Banii UE nu se vor evapora în curând. Potrivit cifrelor Comisiei Europene, cele două țări au accesat doar aproximativ jumătate din fondurile structurale la care au dreptul din bugetul actual.

Ungaria poate colecta încă 11,5 miliarde de euro, în timp ce Polonia are disponibilități de 39,3 miliarde de euro. Și au timp până la sfârșitul anului 2023 să cheltuiască banii.

Carnegie Europe se întreabă, de asemenea, într-o analiză, în ce măsură UE poate rezolva criza bugetară și a statului de drept.

 Răspunsul exact ar fi că UE ar putea rezolva criza bugetară, dar nu și cea a statului de drept.

În timp ce UE l-a lăsat pe primul-ministru maghiar Viktor Orbán pentru să devină un autocrat în cadrul clubului în ultimul deceniu, acum pare prea târziu pentru o schimbare radicală - care ar fi o soluție interguvernamentală.

Membrii sudici și estici ai UE așteaptă cu disperare banii fondului de recuperare, așa că problema fundamentală a principiilor va trebui introdusă în congelator, cel puțin pentru o perioadă.

Ungaria și Polonia au, de asemenea, nevoie disperată de bani din UE. În același timp, ambele guverne depind, în plan intern, de discursul apărării interesului național.

Pentru a concilia ambele nevoi, ele vor căuta o soluție de salvare a aparențelor  care să le permită să spună publicului lor intern că o astfel de soluție nu a afectat mândria lor națională și că fluxul de bani va fi păstrat.

 
Revista presei internaționale