Credeți sau nu în știință? Aceasta a devenit o întrebare politică

Rivalitățile alpine se aprind în mijlocul închiderilor stațiunilor, pe fondul crizei sanitare, titrează Der Spiegel.

În timp ce Austria și Elveția doresc să-și păstreze teleschiurile în funcțiune, Germania, Franța și Italia sunt îngrijorate de posibilitatea răspândirii coronavirusului. Sunt în joc miliarde de euro.

Granița dintre Germania și Austria a fost închisă pentru turiști din cauza COVID-19, iar la Viena, guvernul austriac a cedat în cele din urmă presiunilor masive din partea vecinilor lor europeni și a renunțat la intenția sa de a deschide stațiunile de schi, de a găzdui vizitatori străini și astfel de a atrage profituri substanțiale de Crăciun, în ciuda epidemiei.

Elveția, însă, a refuzat până acum să schimbe planurile.

Hotelurile și pensiunile din Austria trebuie acum să rămână închise până la începutul lunii ianuarie. Și chiar dacă teleschiurile încep să funcționeze în Ajunul Crăciunului, așa cum este planificat în prezent, călătorii care se întorc din zonele cu risc trebuie să fie în carantină timp de 10 zile - o regulă care se aplică și turiștilor din Germania.

Când sunt în joc banii și locurile de muncă, tonul devine adesea destul de ascuțit, chiar și la cel mai înalt nivel. Președintele Macron i-a amenințat cu „măsuri restrictive și descurajante” pe francezii care insistă să meargă în excursii de schi peste graniță, în ciuda riscului de infecție.

Și Spania anunță noi măsuri pentru coronavirus în preajma sezonului de Crăciun, scrie El Pais. Călătoriile vor fi permise numai pe 23, 24, 25, 31 decembrie și pe 1 ianuarie pentru vizite la rude și prieteni apropiați, cunoscuți sub denumirea de ”allegados”.

Valencia va păstra frontierele închise până pe 15 ianuarie, în timp ce Insulele Canare vor permite vizitatorilor să intre cu un test antigen în loc de un PCR.

Guvernul din Insulele Baleare a declarat că restricțiile de circulație încep la 22:00 din cauza creșterii infecțiilor. Rata de infectare la 14 zile la 100.000 de locuitori din arhipelagul mediteranean este de 260, în creștere față de 223 în urmă cu o săptămână.

Oficialii andaluzi au anunțat că restricțiile existente privind mobilitatea și reuniunile sociale vor rămâne în vigoare până pe 12 decembrie, moment în care va fi făcut un nou anunț cu privire la noi măsuri „pentru a menține situația sub control în timpul Crăciunului”, informează El Pais.

Din cauza creșterii ratei de infectare, măsurile actuale nu vor fi relaxate de Crăciun nici în Olanda. De Volkskrant comentează:

„Statul, care se angajează ferm să pună zeci de miliarde pe masă pentru a salva companiile, rămâne vag și permisiv atunci când vine vorba de controlul pandemiei. Premierul Rutte a făcut apel la cetățeni să exercite autocontrolul și a descris lipsa regulilor drept „pragmatică”. Dar, într-o pandemie, pragmatică ar fi o conducere clară. Rutte și cabinetul său sunt singurii care pot pedepsi nesăbuința și pot reduce riscurile morale”, notează ziarul olandez.

Și mergem la Le Monde unde, într-un articol de opinie, socioloaga Eva Illouz vine cu o concluzie îngrijorătoare: „A crede sau nu în știință a devenit o întrebare eminamente politică”

Ea ajunge să pună sub semnul întrebării „pariul pe care l-au făcut democrațiile asupra libertății de exprimare bazate pe forța adevărului”.

Din punct de vedere istoric, conspirația a existat atât în ​​dreapta, cât și în stânga, dar recent a devenit în esență arma ideologică a extremei drepte.

Acest lucru se datorează faptului că pentru populiști, autoritățile medicale și științifice sunt acum pur și simplu elite, grupuri ale căror cuvinte contează la fel de mult ca ale lor.

Se datorează, de asemenea, eforturilor enorme ale clasei industriale aliate la dreapta și extrema dreaptă de a nega încălzirea globală, eforturi care au necesitat însăși respingerea științei.

”A crede sau nu în știință a devenit, așadar, o întrebare eminamente politică, fără îndoială, cea care va decide viitorul lumii”, scrie în Le Monde experta franceză.