Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dovezi privind implicarea FSB în otrăvirea lui Navalny. Ce ne spun acestea despre Rusia?

navalny.png

Alexei Navalny, lider al opoziției din Rusia
Image source: 
captură youtube.com

Presa internațională vorbește în aceste zile despre rezultatele anchetei realizate de mai multe publicații privind otrăvirea opozantului rus Alexeï Navalny. Se pare că un grup de opt agenți ai serviciului secret rus FSB, ale căror nume sunt publicate în raport, pregăteau acest atac încă din 2017. 

Agenții au putut fi identificați folosind date de telefonie mobilă și liste de pasageri ai curselor aviatice.

Într-un amplu videoclip postat pe Youtube, Navalny îl acuză direct pe Vladimir Putin că a ordonat uciderea sa.

 

 

Aceste dezvăluiri ne spun multe despre despre Rusia, sunt de părere comentatorii.

The Guardian arată că echipa FSB l-a însoțit pe Navalny în mai mult de 30 de călătorii, după cum raportează publicația rusă de investigații Bellingcat care se bazează pe date despre convorbiri telefonice și călătorii.

Trei ofițeri FSB l-au urmat pe Navalny până la Novosibirsk. Apoi l-au urmărit în orașul Tomsk, unde, potrivit medicilor germani, a fost otrăvit cu novichok.

Ofițerii sunt membri ai unei unități clandestine a FSB, al cărei scop pare a fi eliminarea persoanelor considerate de statul rus drept inamici, mai spune Bellingcat.

Deutsche Welle relatează că agenții FSB ar fi încercat de cel puțin alte două ori să-l otrăvească  pe Navalny cu Novichok, după cum susține acesta în videoclipul online.

Navalny susține că cele două tentative anterioare nu au avut succes, deoarece doza a fost prea mică. El a susținut că agenții trebuie să aibă grijă să nu folosească prea mult din otravă, deoarece o moarte instantanee ar fi fost prea ușor de investigat.

Ancheta îi identifică, printre alții, pe agenții FSB Alexey Alexandrov, Ivan Osipov - ambii medici - și Vladimir Panyaev care l-au urmat pe Navalny în orașul rus Tomsk, unde a fost în cele din urmă otrăvit, mai scrie publicația germană.

„Pacientul”, așa cum îl demunea Kremlinul pe Alexei Navalny, a fost ținta unei tentative de otrăvire pe 20 august, în timpul unui turneu pentru pentru alegerile locale, la Tomsk, în Siberia, scrie Le Monde.

Autoritățile ruse au respins aceste acuzații. Dar trei laboratoare europene au confirmat concluziile Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice privind natura substanței otrăvitoare.

Potrivit CNN, Navalny speră că ancheta Bellingcat, la care a contribuit și rețeaua TV americană,  va duce la o serie de sancțiuni dure împotriva elitei din jurul lui Putin.

Până în prezent, el a fost dezamăgit de răspunsul SUA: "Președintele Trump a fost întrebat despre asta și a spus, că va aborda subiectul  mai târziu", a spus Navalny pentru CNN ridicând din umeri.

Conform legislației SUA, în cazul în care apar „informații convingătoare” că o țară străină a folosit arme chimice, administrația este obligată să aplice o serie de sancțiuni, inclusiv de import și export. În ciuda riscurilor, Navalny intenționează să se întoarcă în Rusia de îndată ce medicii săi îi vor permite.

Eurotopics propune două opinii din presa rusă independentă. Astfel, The Moscow Times constată că pojghița de democrație a Kremlinului se fisurează:

Până în prezent, o aparență de politică autentică a fost un aspect esențial al conducerii țării - partide zombie care ar trebui să mențină iluzia unui sistem de opoziție și o anumită  implicare a societății civile. Fenomene de neimaginat în stalinism, sau chiar într-un sistem de partid-unic în stil chinezesc.

Dacă Navalny ar fi fost precaut și ar fi respectat  o regulă importantă a jocului (să nu facă cercetări asupra lui Putin și a familiei sale), poate că această linie roșie impusă activităților opoziției nu ar fi fost trecută

Pentru Novaïa Gazeta dezvăluirile evocă o schimbare calitativă în transparența digitală:

„Vocile stângii și toți Snowden-ii din această lume ne-au împuiat urechile cu acel Big-Brother care ne urmărește și cu capcanele lumii digitale.

Dar investigațiile au arătat altceva: că tocmai revoluția digitală a dat societății posibilitatea de a dezvălui infracțiuni, lucru care ar fi fost imposibil acum zece sau douăzeci de ani.

Cel mai atrăgător detaliu este că acest lucru ar fi fost imposibil fără legea rusă privind păstrarea obligatorie a datelor telefonice și fără paznicii în uniformă care ar trebui să vegheze asupra marilor baze de date”.

 
Revista presei internaționale din 17 decembrie 2020