Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Protestele zguduie regimul Putin, dar acesta are resurse pentru a supraviețui

proteste_moscova.png

Moscova, 23 ianuarie 2021
Image source: 
AFP via rfi.fr

Presa internațională a urmărit cu atenție protestele desfășurate sâmbătă în Rusia. Care vor fi, în cele din urmă, consecințele pentru regimul Putin? Opiniile comentatorilor sunt împărțite.

După cum transmite Eurotopics, în multe orașeale Rusiei, din enclava Kaliningrad până în Extremul Orient, oamenii au ieșit sâmbătă în stradă pentru a cere eliberarea lui Navalny - sfidând interdicția mitingurilor și temperaturile foarte scăzute. Poliția a făcut aproximativ 4.000 de arestări în toată țara.

După cum relatează La Croix, ”mulțimile, impresionante, dar departe de a fi masive, au amintit de protestele din 2011-2012, de după fraudele din alegerile legislative. Veniți împreună cu familia și prietenii, protestatarii, oameni din clasa de mijloc, au denunțat corupția crescândă, stagnarea economică și o justiție instrumentată. După mai bine de douăzeci de ani de guvernare a lui Putin, șeful Kremlinului a devenit ținta lor directă și aproape singură. Și un fapt nou: departe de Moscova și Sankt Petersburg, protestul s-a răspândit în regiuni”.

Iar National Public Radio constată că ”încercarea de a restricționa comunicarea pe rețelele sociale nu i-a împiedicat pe manifestanți să iasă cu zecile de mii, într-o puzderie de orașe din Rusia, de pe insula Sahalin până la Moscova”.

Pentru publicația britanică The Observer,  „atunci când o dorință înflăcărată de schimbare depășește înclinația tradițională rusă spre pasivitate politică și apatie, aceasta este revoluția.

Demonstrațiile și încercările brutale de represiune vor înrăutăți fractura societății ruse, a cărei coeziune a fost deja subminată de erorile cronice de guvernare și de gestionarea deficitară a economiei. Rusia trebuie să se reformeze urgent de sus în jos, înainte de a se sparge. În interesul Rusiei, Putin ar trebui să se hotărască să admită că vremea sa a trecut. ” (Sursa: Eurotopics).

Corespondentul La Stampa la Moscova scrie că „cele două decenii ale erei Putin au fost marcate de ceea ce economistul rus Sergei Guriev a numit „autoritarism informațional”, un sistem pe care Vladimir Putin l-a brevetat. Un sistem care nu tolerează nemulțumirea, dar care reușește să-l țină departe de radarul opiniei publice, mai ales ca în postulatul propagandei, această nemulțumire este nesemnificativă în comparație cu satisfacția majorității covârșitoare.

Acesta este motivul pentru care Alexey Navalny, la rândul său, a brevetat o rezistență bazată pe informații alternative. Milioanele și milioanele de „like-uri” pe care le colectează pe internet au erodat imaginea monolitică a putinismului. ” (Sursa: Eurotopics).

Într-o corespondență de la Moscova, Agenția France Presse îl citează pe politologul  Alexeï Kolesnikov, de la centrul Carnegie din Moscova. Acesta estimează ca „demonstrațiile vor continua”, ca în timpul marii mișcări de protest din 2011-2012. Mai ales că dimensiunea, ca număr și geografie, a adunărilor de sâmbătă arată în mod clar că acestea sunt „rezultatul întoarcerii lui Navalny și al filmului său despre palatul lui Putin”.

Dar analistul avertizează împotriva oricărei „euforii”.

„Regimul are resurse mari pentru a-și asigura supraviețuirea, bazându-se inclusiv pe indiferența majorității populației.

Deja, aparatul judiciar rus s-a pus în mișcare. Peste 3.500 de arestări au avut loc în timpul demonstrațiilor de sâmbătă, un record potrivit ONG-ului specializat OVD-Info.

De la Vladivostok la Sankt Petersburg, trecând prin Urali și Moscova, au fost lansate anchete penale pentru violență împotriva poliției, tulburarea ordinii publice sau daune - infracțiuni pedepsite cu închisoarea”.

 
Revista presei internaționale din 26 ianuarie 2021