Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Când vaccinul devine o armă politică – internă sau internațională

vaccine-5833550_1920.jpg

7,8 milioane de persoane au fost imunizate cu cele două doze de vaccin, în Europa
Image source: 
pixabay.com

În timp ce UE se confruntă cu AstraZeneca în ceea ce privește angajamentele și cantitățile de livrare, țările sărace, în special cele din emisfera sudică, se confruntă cu probleme mult mai mari. Problema lor este chiar accesul la vaccin. Iar această inegalitate la scară globală pune întrebări etice dar și politice.

Cu toții știm: este iluzoriu să ne imaginăm că o problemă globală poate fi rezolvată în interiorul granițelor naționale. Virusul nu cunoaște granițe.

Dar până la o solidaritate globală vin problemele de ordin politic și interesul imediat dictează.

Pentru Boris Johnson, de exemplu, o campanie de succes – și mai ales mai rapidă decât în Uniunea Europeană – a devenit aproape o condiție a supraviețuirii politice.

Este adevărat că acordul Brexit, semnat în ultimul moment, a pus Marea Britanie într-o poziție delicată, este adevărat că Londra este pe cale să-și piardă statutul său de centru financiar al Vechiului Continent.

Dar o campanie de vaccinare de succes va fi prezentată de cabinetul de la Londra drept o dovadă că Marea Britanie se descurcă mai bine fără piedicile birocratice ale Uniunii Europene.

Și la Budapesta, vaccinarea se transformă în instrument politic. Ungaria este, deocamdată, singurul stat membru al Uniunii Europene care a comandat vaccinuri din Rusia și China.

Viktor Orban răspunde astfel Bruxelles-ului, care îl sancționează pentru nerespectarea normelor statului de drept sau care, mai nou îi cere să-și schimbe legea achizițiilor publice pentru a putea accesa banii din Fondul de Redresare. Ungaria poate oricând să privească spre Rusia și China, este mesajul premierului ungar.

Supusă criticilor din cauza întârzierii livrărilor de vaccin, Uniunea Europeană își apără strategia.

Astfel, Bruxelles anunță că până la sfârșitul lui martie va permite aprobări de urgență pentru noi vaccinuri, că a crescut numărul comenzilor și că finanțează viitoarea generație de produse, adaptate noilor tulpini.

Mai presus de toate, Comisia Europeană, dar și voci importante de la Paris și Berlin, atrag atenția asupra unui aspect politic de netrecut cu vederea: poate că strategia comună nu a fost perfectă, dar ce s-ar fi întâmplat dacă statele membre s-ar fi lansat, fiecare pe cont propriu, într-o adevărată licitație pentru obținerea de doze?

Nu am fi asistat, oare, la o repetare, poate la cote mult mai înalte, a situației din primăvara trecută, când statele membre s-au luptat între ele – aproape în sensul propriu al cuvântului – pentru măști, combinezoane și medicamente?

Iar întrebarea capătă și mai multă greutate după ce presa europeană a dezvăluit, de pildă, că grupul farmaceutic american Pfizer şi laboratorul german BioNTech au vrut în vara anului trecut ca preţul pentru o doză să ajungă la 54 de dolari.

Dar cu toate aceste aspecte politice pe pământ european, este cât se poate de clar că, pe plan global, țările cele mai sărace suferă din lipsa mult doritelor doze. Iar aceasta lasă loc unei adevărate diplomații a vaccinurilor.

Rusia și China oferă milioane de doze deși, paradoxal, aceste țări se află bine de tot în urma mult criticatei Uniuni Europene, când vine vorba de imunizarea propriilor populații.

Dacă privim la statisticile privind numărul de vaccinări la suta de locuitori, atât Rusia cât și China se situează undeva la jumătatea ratei europene de 5,8%,potrivit datelor disponibile la sfârșitul săptămânii trecute.

Aceasta nu împiedică însă cele două puteri care se opun Occidentului să joace în forță cartea vaccinurilor în plan global, pentru a îmbunătăți imaginea regimurilor lor autoritare.

Ar trebui ca și Uniunea Europeană și Statele Unite să intre în acest joc? Vaccinarea globală este un obiectiv legitim și orice doză oferită populațiilor din țările sărace reprezintă un câștig. Dar oferta rămâne limitată și problemele politice pun solidaritatea globală pe locul secund.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 22 februarie 2021