Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sancțiuni la adresa Rusiei: semnal de unitate a europenilor sau simple măsuri simbolice?

Miniștrii de externe europeni, reuniți luni la Bruxelles au ajuns la un acord de principiu privind sancțiunile împotriva Rusiei, după arestarea opozantului Aleksei Navalny și vizita ratată la Moscova a Înaltului Reprezentant, Josep Borrell. Este acesta un semn al unității Europei și al poziției sale puternice pe scena internațională? Opiniile comentatorilor sunt împărțite.

”Umiliți de Moscova, europenii optează pentru sancțiuni specifice”, titrează ziarul francez Les Echos.

Un răspuns foarte bine dozat, dar care este văzut ca un semnal al unității europene.

Pentru Politico, decizia luată luni la Bruxelles, deschide calea unor acțiuni mai detaliate. Surse diplomatice au spus că se așteaptă să fie loviți cel puțin patru oficiali, inclusiv procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, și șeful serviciului federal al penitenciarelor, Alexander Kalashnikov.

Unele țări din UE au cerut noi sancțiuni după ce Navalny a fost arestat luna trecută la întoarcerea din Germania, unde fusese tratat în urma tentativei de otrăvire din august.

Iar decizia de luni – reamintește Politico - era așteptată după o vizită dezastruoasă la Moscova a șefului politicii externe a UE, Josep Borrell, în timpul căreia Rusia a expulzat trei diplomați din țările membre pentru presupuse participări la demonstrații în sprijinul lui Navalny.

Expulzările au făcut parte dintr-un efort mai amplu al ministrului rus de externe Sergey Lavrov de a-l umili pe Borrell, care a călătorit la Moscova spunând că speră să redeschidă dialogul cu Kremlinul.

Un participant la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de luni a declarat că ministrul polonez Zbigniew Rau a cerut insistent noi măsuri punitive, menționând că Rusia a demonstrat în mod constant că nu este interesată de cooperarea reciproc avantajoasă cu UE.

Euronews citează surse diplomatice, potrivit cărora lista persoanelor care vor fi afectate de înghețarea activelor și interdicții de intrare în UE, va intra probabil în vigoare după ce liderii europeni se vor întâlni luna viitoare.

Șeful diplomatic al UE, Josep Borrell, a primit sarcina de a întocmi lista cu numele celor care vor fi sancționați, potrivit diplomaților.

Se pare că oligarhii nu figurează printre ei, spre dezamăgirea susținătorilor lui Navalny.

În legătură cu acest subiect, France 24 îl citează pe Leonid Volkov, unul dintre membrii echipei lui Navalny.

"Dacă totul se reduce la sancționarea a zece oficiali de la Kremlin cărora nu le place să călătorească în străinătate și nu au proprietăți în străinătate, atunci nu va fi dureros și nu va transmite niciun mesaj. Pentru noi, aceasta va însemna că trebuie să ne continuăm lupta pentru a convinge", a spus activistul rus citat de France 24.

Sancțiunile UE împotriva Rusiei rămân încă măsuri simbolice, titrează la rândul său revista franceză L'Express.

Acestea pun sub semnul întrebării capacitatea UE de a se afirma ca un actor geopolitic de vârf, potrivit cercetătorului Éric-André Martin, secretar general al Comitetului de studii franco-germane din cadrul Institutului francez de relații internaționale (IFRI).

Iar The Moscow Times se întreabă dacă echipa lui Navalny poate valorifica nemulțumirea în creștere din societate sau dacă autoritățile o pot canaliza în direcții mai puțin amenințătoare:

”Kremlinul este încredințat că în cele din urmă protestele nu vor duce la schimbări reale în societate.

Strategia de până acum a regimului a fost de a reacționa cu o brutalitate tipică.

De asemenea, autoritățile susțin argumentul că Navalny nu este un cruciat anticorupție, ci liderul unei revoluții străine. Acest lucru poate părea absurd, dar va rezona cu anumite segmente ale publicului.

Autoritățile spun: „Deci vrei o revoluție a demnității, în stil ucrainean? Ei bine, atunci ar trebui să fii pregătit să treci printr-o anumită umilință”.

De aceea, judecătorii pronunță sentințe dure și îi închid pe protestatarii urbani din clasa de mijloc în lagărele mizerabile amenajate inițial pentru migranții ilegali, timp de două sau trei săptămâni.

Ideea demnității ca factor declanșator al protestelor politice din Rusia este complicată în cazul lui Navalny, prin faptul că demnitatea a fost mult timp exprimată ca formă de rezistență față de Occident.

O astfel de rezistență este mai mult întruchipată de președintele Vladimir Putin decât de Navalny, mai ales acum că guvernul îl prezintă pe opozant ca pe un instrument al Occidentului”, crede The Moscow Times.

 
Revista presei internaționale din 23 februarie 2021