Cum să creștem ritmul campaniei de vaccinare în UE?

O cale ar fi este convingerea unei părți cât mai substanțiale a populației să meargă la centrele de vaccinare. Este îndemnul pe care ziarul Trud îl adresează bulgarilor, care s-au dovedit destul de reticenți până acum.

 „Conform datelor Pfizer, este posibil ca una din zece persoane să sufere, după injecție, de dureri de cap, amețeli, frisoane sau febră. Reacții alergice severe au fost observate doar în câteva cazuri din milioane de vaccinări. 

Să comparăm aceste cifre cu cele ale epidemiei Covid-19 din Bulgaria: conform informațiilor oficiale, peste 320.000 de de persoane au fost infectate. Prin urmare, probabilitatea de a vă îmbolnăvi acum este 1 din 21. Iar rata mortalității este de 1 la 26. Dar, în plus, multe persoane care au contractat virusul continuă să aibă tulburări reziduale - plămâni, sistem vascular, mușchi, creier. Așadar, vă rugăm, fiți rezonabili!” , scrie ziarul bulgar.

Mai puțin protecționism! – iată soluția vizată de ziarul din Țările de Jos NRC Handelsblad:

„Protecționismul nu mărește numărul de vaccinuri. Interdicțiile de export în industria farmaceutică, un sector caracterizat de interdependența lanțurilor sale de aprovizionare globale, nu pot decât să exacerbeze tensiunile și întârzierile în livrare.

Mai mult, acest tip de interdicție duce rapid la o escaladare. Pentru UE și Regatul Unit, există o singură cale posibilă de a ieși din acest impas: cea a negocierii ”.

Și totuși, de ce laboratoarele nu livrează vaccinurile pe care ni le-au promis? - întreabă France Culture, în deschiderea unei dezbateri pe marginea tensiunilor dintre UE și Marea Britanie.

”Când comandați o mașină și ați plătit-o dar ea nu vine, vă întoarceți împotriva  producătorului. Și atunci, de ce Europa își arată colții doar în vorbe? Suspiciunea este la apogeu, în Italia, de exemplu, unde exista un stoc de 29 de milioane de doze de vaccinuri.

Ascunse spun unii. În așteptarea livrării, este replica laboratorul AstraZeneca. Dar suspiciunea există: ce se întâmplă dacă aceste doze ar merge în Marea Britanie?”

De partea cealaltă, ziarul britanic Daily Express acuză o Blocadă a vaccinului impusă de Uniunea Europeană:

”Macron se bucură de dependența de Europa a Marii Britanii – în timp ce Bruxelles escaladează amenințările la adresa Regatului Unit cu privire la exporturile de vaccinuri, în încercarea de a suplini strategia sa eșuată de vaccinare”.

Financial Times observă că restricționarea exporturilor de vaccinuri de către Uniunea Europeană lovește și în Serbia, unul dintre liderii campaniilor de imunizare.

Țara balcanică de 7 milioane de locuitori a oferit mai mult de cel puțin o doză pentru mai mult de 2 milioane de persoane.

Dar președintele naționalist al Serbiei, Aleksandar Vucic, se teme că potențialele restricții europene vor putea genera o penurie severă.

Belgradul s-a bazat până acum pe vaccinurile Sinopharm din China și pe Sputnik V din Rusia, dar folosește și vaccinuri BioNTech / Pfizer și Oxford / AstraZeneca importate din UE.

„Cum pot face asta? Cred că nu o vor face, pentru că ar fi incredibil. Toată lumea din Serbia ar fi furioasă”, a declarat președintele sârb pentru FT.

Serbia a fost prima țară din Europa care a utilizat Sinopharm și a achiziționat sute de mii de doze de Sputnik V din Rusia, cu care are legături puternice. Dar se așteaptă la un alt transport de aproape 450.000 de doze de Pfizer de la fabricile din UE în aprilie.

Iar din Politico aflăm că Lituania nu dorește ca Uniunea Europeană să recunoască vaccinul rusesc Sputnik V în cadrul certificatului european – ca de altfel nici celelalte formule neaprobate de autoritatea de reglementare europeană.

”Aceasta este o linie roșie”, potrivit  ambasadorului lituanian la UE.

”Recunoașterea numai a vaccinurilor autorizate de EMA este o modalitate de a sublinia credibilitatea instituțiilor UE”, este de părere ambasadorul.

”De asemenea, va arăta sprijinul pentru industria farmaceutică europeană”, a adăugat el.

În timp ce Moscova neagă afirmația că SputnikV este un vaccin geopolitic, produsul a apărut în puncte fierbinți, cum ar fi estul Ucrainei și enclavele susținute de Rusia din Georgia.

Sputnik a jucat, de asemenea, un rol în criza politică din Slovacia, care l-a făcut pe prim-ministrul Igor Matovič să-și anunțe duminică demisia, după ce formațiuni din coaliție s-au opus achiziționării vaccinului fabricat în Rusia.