Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pandemia a golit Cartierul European, vremurile bune s-ar putea să nu revină

comisia_europeana.jpg

Sediul Comisiei Europene din Bruxelles, 27 martie 2021
Image source: 
Facebook / European Commission

Din presa internațională aflăm că pandemia a golit străzile Cartierului European din Bruxelles. Iar această arie urbană, care găzduiește marile instituții precum Comisia, Consiliul și Parlamentul, s-ar putea să nu mai fie niciodată cum a fost.

Doar o pandemie ar fi putut face Cartierul European din Bruxelles să se arate mai puțin interesant, scrie Politico :

”La începutul lunii aprilie, aria urbană dintre Consiliu, Comisie și Parlament arată ca un oraș fantomă.

Diplomații care roiau în sediul sediului Consiliului au dispărut. Jurnaliștii care se grăbeau spre sediul central al Comisiei cu microfoane gata montate nu se văd nicăieri.

Lobbyiștii, la rândul lor, au fost nevoiți să adopte alte tactici, iar pub-urile și cafenelele în care toate cele trei grupuri ar fi discutat și bârfit, sunt deschise doar pentru a lua masa sau sunt închise cu totul. Unele, probabil, nu-și vor mai reveni niciodată.

O adunare pestriță de șoferi de taxi, soldați și paznici sunt noii locuitori ai acestui peisaj uitat. Adesea plictisiți, uneori bănuitori, ei par să întrebe orice față suspectă: „Ce mai cauți aici?”

În ferestrele clădirilor pustii ale Comisiei Europene, singurele semne de viață sunt plantele din ghivece și nu este sigur cât timp le-a mai rămas.

Iar într-un astfel de pustiu, se pune întrebarea: UE mai este cu adevărat aici?

Oare clădirile de birouri goale și steagurile albastre cu stele aurii sunt suficiente pentru a menține centrul de greutate al proiectului european în această încrengătură de străzi abandonate?

Orice s-ar întâmpla, Cartierul European nu va mai fi la fel. Dacă este un lucru bun sau rău, aceasta este deja o altă discuție”, încheie Politico.

 

Coronavirus, al treilea val

Le Monde relatează că presiunea crește asupra unităților de terapie intensivă din Franța.

În timp ce purtătorul de cuvânt al guvernului anunță că Emmanuel Macron ar putea vorbi din nou cu francezii „până la sfârșitul lunii”, vârful celui de-al doilea val, care a atins 4.903 pacienți cu afecțiuni critice la jumătatea lunii noiembrie, a fost trecut încă din 29 martie.

Cu toate acestea, este încă departe de cel al primului val - puțin peste 7.000.

Dar la mijlocul celui de-al treilea val, autoritățile, care monitorizează îndeaproape acest indicator, se tem. Emmanuel Macron a anunțat „întăriri suplimentare” iar numărul de paturi de terapie intensivă ar putea urca la peste 10.000, față de 7.665 în prezent, notează Le Monde.

Frankfurter Allgemeine Zeitung se întreabă de ce, în landul Baden-Württemberg, în sud-vestul Germaniei, oponenții măsurilor sanitare sunt atât de numeroși.

O explicație ar fi că scepticismul față de medicina convențională are o lungă istorie în Baden-Württemberg.

În secolul al XIX-lea, Robert Bosch nu numai că a fondat compania cu cel mai mare număr de angajați din acest land. De asemenea, a înființat un spital la Stuttgart, numit după fondatorul homeopatiei, pe care Bosch îl venera.

Clinica sa homeopatică s-a dovedit apoi în ton cu vremurile în care naziștii mizau pe o nouă medicină germană, bazată pe metode biologice și în opoziție cu „medicina iudeo-marxistă convențională”, considerată prea concentrată pe medicamente.

Astăzi, în timp ce multe asociații medicale tocmai elimină homeopatia din domeniul lor de activitate, Spitalul Robert Bosch tocmai a creat o catedră la Universitatea din Tübingen dedicată așa-numitelor medicamente naturale, scrie FAZ, citat de Courrier International.

În Portugalia, muzeele, colegiile și terasele cafenelelor se redeschid, la mai mult de două luni de la închiderea lor, informează Agenția France Presse.

Confruntat cu o explozie de cazuri după sărbătorile de la sfârșitul anului, care a provocat o saturație a spitalelor, guvernul de la Lisabona a impus o a doua închidere generală la jumătatea lunii ianuarie, urmată o săptămână mai târziu de închiderea școlilor.

Pentru a promova întoarcerea în siguranță în școli, guvernul se bazează pe testarea în masă și pe un plan de vaccinare pentru personalul didactic.

Situația de sănătate este reevaluată la fiecare două săptămâni, cu posibilitatea de a introduce restricții în municipalitățile cu cel mai mare număr de cazuri, conform planului guvernului.

 
Revista presei internaționale din 6 aprilie 2021