Muntenegru cere (fără succes) Uniunii Europene să-i plătească datoria față de China

După cum amintește Libération, la 26 martie, vicepremierul Dritan Abazovic declara într-un interviu în Financial Times că instituțiile europene ar trebui să sprijine Muntenegru pentru a combate „influențele străine nocive”. Demnitarul muntenegrean estima că acest sprijin ar fi o „victorie ușoară” pentru UE, un răspuns la o provocare geopolitică pe măsură ce Beijingul își extinde noul Drum al Mătăsii în Balcanii de Vest.

Dacă nu va avea de unde plăti, Muntenegru ar trebui să cedeze terenuri Chinei, căreia îi datorează mai mult de 1 miliard de dolari.

Micul stat balcanic, candidat la aderarea la UE, a împrumutat banii de la Beijing pentru a construi o autostradă, care de atunci s-a transformat într-una dintre cele mai scumpe lucrări din lume.

După cum amintește Reuters, autostrada se află în centrul unei dezbateri intense despre influența chineză în Europa, în Muntenegru dar și printre vecinii săi Serbia, Macedonia de Nord și Albania.

”Este o autostradă blestemată pentru Muntenegru”, notează și Le Figaro. Un mare proiect care ar trebui să reprezinte intrarea micii țări balcanice în modernitate a devenit o povară.

Șoseaua de mare viteză are rolul de a lega portul Bar, de pe coasta Muntenegrului, de capitala sârbă Belgrad. Dar acest proiect faraonic amenință să falimenteze țara. Primii 41 de kilometri, aproape de finalizare, cu 20 de poduri și 16 tuneluri peste munți, au însemnat o factură record de 20 de milioane de euro pe kilometru. Dar Muntenegru nu mai poate plăti.

FranceInter spune că așa arată, pe scurt, „capcana datoriilor”, în contextul politicii chineze a noului ”Drum al Mătăsii”: construirea infrastructurii cu prețul unei îndatorări masive față de Beijing.

Statul chinez a cumpărat mari obiective de infrastructură, cum ar fi portul Pireu din Grecia sau companii privatizate din Portugalia, profitând de criza datoriilor. De asemenea, s-a implicat în Balcani, în proiecte pentru care țările nu au putut găsi alte finanțări.

O influență care a ajuns să îngrijoreze Europa. Dar miza este mai întâi geopolitică și așa ar trebui văzută. Europa și-a neglijat vecinii din Balcani. S-a trezit de-abia recent, adoptând o strategie și oferindu-le o „perspectivă europeană”. Și tocmai în numele acestei strategii a venit cererea de ajutor.

Dar, după cum relatează EU Observer, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat reporterilor că nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple.

"Nu rambursăm împrumuturile luate de terți", a spus purtătorul de cuvânt, precizând că investiția chineză în Muntenegru reprezintă un motiv de îngrijorare.

Și, după cum comentează tot EU Observer, implicarea Chinei în Balcanii de Vest nu se limitează la Muntenegru.  Rusia dorește, de asemenea, să-și crească influența asupra regiunii.

Freedom House, un grup de reflecție din SUA, spune că Muntenegru are 39% din datoria sa externă către China, iar Macedonia de Nord, 20%.

"China a urmărit să câștige influență în regiune printr-o strategie de diplomație a datoriilor - adică oferirea de fonduri țărilor slabe din punct de vedere al infrastructurii și financiar", spune publicația europeană, citând un raport din anul trecut.

UE rămâne în continuare cel mai mare investitor din Muntenegru și cel mai mare furnizor de asistență financiară.

A furnizat finanțare de peste 500 milioane EUR din 2007, pentru a ajuta Muntenegru în drumul său de aderare la Uniunea Europeană.

În replică, un purtător de cuvânt al guvernului Chinei a declarat că motivul principal al creșterii costului autostrăzii îl constituie condițiile geologice dificile.

El a menționat, de asemenea, că rata dobânzii împrumutului este de 2%, puțin în comparație cu datoria totală a Muntenegrului.

"Investițiile chineze nu sunt motivate geopolitic și nici nu reprezintă o amenințare la adresa securității vreunei țări", a spus oficialul chinez citat de EU Observer.