Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Navalny, Cehia, Ucraina ... tot mai multe surse de tensiune între Rusia și Occident

avioane_rusia.png

Avioane militare înaintea unui zbor de antrenament, în apropiere de Moscova, aprilie 2021
Image source: 
Ministerul rus al Apărării / eng.mil.ru

Deteriorarea rapidă a stării de sănătate a opozantului Alexey Navalny, a exacerbat și mai mult tensiunile dintre Rusia și Occident. Aceasta se adaugă altor surse de tensiune, cum ar fi mișcările militare ale Rusiei la granița cu Ucraina sau scandalul diplomatic cu Cehia. Următoarele zile pot fi decisive, cred comentatorii.

Le Monde scrie că anunțul de luni al autorităților ruse privind spitalizarea opozantului pentru o cură de vitamine vine după ce susținătorii lui Navalny au exprimat temerea că acesta riscă să moară în orice moment. Medicii apropiați opozantului au cerut ca el să fie dus imediat în terapie intensivă.

Iar Financial Times notează că potrivit lui Ivan Zhdanov, șeful Fundației Anticorupție Navalny, spitalul închisorii unde a fost transferat deținutul este „tot un lagăr de tortură, doar că dotat  cu o mare secție medicală unde îi transferă pe cei grav bolnavi”.

Kremlinul pare din ce în ce mai hotărât să strivească mișcarea lui Navalny. Susținătorii săi organizează ceea ce speră a fi cele mai mari proteste din Rusia, miercuri, când Vladimir Putin urmează să țină discursul său anual privind starea națiunii.

În timp ce, pentru The Guardian, există puține semne că Kremlinul este dispus să cedeze sau să răspundă cererilor președintelui SUA, Joe Biden și ale altor lideri occidentali pentru ca Navalny să fie eliberat din închisoare. Duminică, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrei Kelin, l-a acuzat pe Navalny că încearcă doar să atragă atenția.

Dar, după cum observă Courrier International, pe lângă cazul Alexei Navalny există și alte probleme arzătoare care otrăvesc relațiile Occidentului cu Moscova: intensificarea recentă a prezenței trupelor ruse la frontiera ucraineană și criza diplomatică dintre Republica Cehă și Rusia - cele două țări care au efectuat expulzări ale diplomaților în ultimele zile.

Potrivit revistei cehe Respekt, citată de Courrier International, „problema, care datează de mai mulți ani, este să știm ce influență va avea Rusia asupra Republicii Cehe în viitor”.

Pentru că, după cum observă Politico, ”dincolo de această afacere a exploziei depozitului de muniții, guvernul ceh se arată ezitant cu privire la anumite proiecte care ar fi făcut posibilă apropierea celor două țări”.

În primul rând, ministrul de interne Jan Hamáček a anunțat că nu va călători la Moscova săptămâna aceasta, așa cum era programat, pentru a negocia cumpărarea vaccinului rus Sputnik V.

”În continuare, se așteaptă ca Praga să excludă compania rusă de energie Rosatom din licitația pentru construcția unei centrale nucleare, care reprezintă cel mai mare contract guvernamental din istoria cehă, în valoare de peste 7 miliarde de euro”, scrie Politico .

Ziarul ceh Deník, citat e Eurotopics, susține că Praga își reevaluează abordarea față de regimul Putin:

Republica Cehă are o viziune mult prea naivă asupra rușilor. Credem că nu este treaba noastră când Moscova ocupă teritoriile ucrainene, încearcă să submineze democrația și libertatea și să influențeze viața de zi cu zi a statelor occidentale.  Regimul rus este literalmente în stare de orice, chiar și în Republica Cehă - așa cum s-a văzut cu atacul din 2014, care a luat două vieți. Suntem o țintă și un dușman pentru Rusia”.

Și în Slovacia vecină, ziarul Új Szó, citat de Eurotopăics, privește către relațiile pe care Praga dar și Bratislava le cultivă cu Rusia.

 „Expulzarea a 18 diplomați nu este deloc banală. Dovezile trebuie să fi fost zdrobitoare, deoarece însuși primul ministru, Andrej Babiš, a luat decizia, aprobată de președintele, Miloš Zeman - și acești doi politicieni nu sunt deloc considerați anti-ruși.

Din acest punct de vedere, este cu atât mai îngrijorător faptul că fostul premier slovac Igor Matovič a mers la Moscova, fără știrea guvernului său, pentru a negocia livrări de vaccinuri. Și atunci, cum ar fi putut Matovič să răspundă războiului hibrid rus când el însuși era protagonist? " – se întreabă publicația slovacă de limbă maghiară.

BBC analizează mesajele mediilor ruse cu privire la situația de la granița cu Ucraina:

”Principala impresie transmisă la televiziunea de stat rusă este că Ucraina și Occidentul ar fi cumva responsabile pentru creșterea tensiunilor. Dar programele oferă puține detalii cu privire la ceea ce au făcut exact occidentalii pentru a declanșa tensiunea.

Lacuna a fost umplută de diverse teorii, adesea contradictorii.  Uneori, Occidentul urmărește slăbirea Rusiei și instigă Ucraina. Alteori, Ucraina cea sângeroasă încearcă să atragă Occidentul într-un război. O altă afirmație este că Ucraina și Occidentul adună forțe în regiune. Dar, din nou, detaliile sunt incomplete, iar imaginile folosite pentru a ilustra acest lucru sunt adesea învechite”.

 
Revista presei internaționale din 20 aprilie 2021