Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Joe Biden a recunoscut genocidul armean. Care vor fi consecințele în cadrul NATO?

armenia.png

Demonstrație a membrilor diasporei armene în fața Ambasadei Turciei din Washington, 24 aprilie 2021
Image source: 
Reuters via France24

Presa internațională a comentat în acest weekend declarația președintelui american Joe Biden privind recunoașterea genocidului armean. Jurnaliștii se întreabă ce efecte va avea aceasta asupra relației cu Turcia, aliat în cadrul NATO.

Declarația oficială a lui Joe Biden din 24 aprilie, ziua comemorării genocidului armean, este un simbol puternic pentru armeni, dar o lovitură grea pentru Ankara, constată Courrier International.

Prima recunoaștere formală a genocidului de către un președinte american este o lovitură pentru versiunea oficială a istoriografiei turcești, care ascunde masacrele organizate în 1915, în care au pierit peste un milion de armeni (precum și sute de mii de membri ai altor minorități, în special greci și asirieni).

Cum era de așteptat, declarația a stârnit nemulțumirea presei din Turcia.

Lobby-ul armean din Statele Unite forțează mâna lui Biden și îl obligă să-și respecte promisiunile de campanie”, scrie cotidianul Hürriyet.

Ziarul citează un fost diplomat potrivit căruia ”această recunoaștere ar putea deschide dreptul cetățenilor americani de origine armeană de a solicita reparații și are potențialul de a crea o ruptură durabilă și ireparabilă în relațiile dintre Turcia și Statele Unite”.

Ziarul online al comunității turce din Hamburg, Arti Gerçek, citat ce Courrier International constată că ”în sferele înalte de decizie ale politicii turce s-a decis să se adopte mai degrabă politica struțului. Și întâmplător, în același timp, guvernul anunță, poate cu lumina verde de la Biden, lansarea unei noi operațiuni militare în Irak împotriva gherilelor kurde din PKK. Războiul este tot ce i-a mai rămas Ankarei pentru a-și ascunde eșecul de a uni țara în naționalism”.

Decizia vine în momentul acumulării unor tensiuni regionale, constată Politico: ”Primul ministru al Armeniei, Nikol Pashinyan, tocmai a anunțat că demisionează pentru a deschide calea noilor alegeri parlamentare. El se confruntă de luni de zile cu solicitări din partea armatei să renunțe la funcție, după înfrângerea din războiul cu Azerbaidjanul, de anul trecut”.

Le Monde notează că ”președinții americani au evitat întotdeauna această recunoaștere formală pentru a nu-și irita aliatul în NATO. Ronald Reagan se referise la „genocidul armean” în 22 aprilie 1981, spunând că a provocat mai mult de 1,5 milioane de victime.

Dar atunci a fost vorba de o propoziție inserată într-o declarație care comemora lagărele naziste. Barack Obama a recunoscut genocidul în declarațiile de campanie, dar nu a făcut-o în calitate de președinte, nici măcar cu ocazia centenarului masacrelor, din 2015. Aproximativ treizeci de țări, inclusiv Franța, Germania și Rusia, au recunoscut genocidul, potrivit Institutului Național Armean din Washington”.

Și Deutsche Welle amintește că Turcia neagă că ar fi avut loc un genocid, în timp ce Statele Unite s-au abținut până acum de la utilizarea acestui termen. Predecesorii lui Biden au fost „precauți în legătură cu Turcia, un aliat regional cheie”.

Declarația lui Biden a îndeplinit promisiunea de campanie de a descrie crimele ca o încercare deliberată de a distruge poporul armean.

Însă această acțiune ar putea pune probleme legăturilor SUA cu guvernul turc, care este membru al NATO”, mai scrie publicația germană.

Timp de zeci de ani, măsurile de recunoaștere a genocidului armean au stagnat în Congresul SUA”, citim și în Jerusalem Post. ”Și președinții SUA s-au abținut să îl numească așa, date fiind îngrijorările legate de relațiile cu Turcia și de lobby-ul intens de la Ankara.

Turcia acceptă faptul că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar contestă cifrele și neagă că uciderile au fost organizate sistematic, constituind un act de genocid”.

În timp ce Washington Post observă că ”mișcarea reflectă o îndrăzneală din ce în ce mai mare a administrației Biden atât în ceea ce privește drepturile omului, cât și relația guvernului cu Turcia - o alianță complexă, care s-a deteriorat în ultimii ani”.

 
Revista presei internaționale din 26 aprilie 2021