Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noi debarcări în Mediterana. Vor primi statele membre noi migranți?

migranti_lampedusa.png

Migranți la sosirea în portul Lampedusa, Italia, mai 2021
Image source: 
ANSA/Concetta Rizzo via infomigrants.net

Guvernul italian a înființat o celulă de criză pe tema imigrației, după ce în ultimele zile s-au intensificat debarcările de migranți ilegali. Circa 15 ambarcațiuni au acostat pe insula italiană Lampedusa doar în ultimul weekend.

„Urgența a revenit în Lampedusa”,  titrează Corriere della Sera.

Iar La Reppublica vorbește despre mai mult de 2.000 de migranți sosiți în doar 24 de ore, ultimii 600 ajungând în noaptea de duminică, pe patru bărci. Cotidianul deplânge și moartea a 23 de persoane într-un naufragiu de pe coasta libiană. Printre migranți sunt ”mulți africani, dar și mulți asiatici, pakistanezi și sirieni și toți sunt plecați de pe plajele libiene la granița cu Tunisia”, mai scrie La Repubblica.

Potrivit La Stampa, guvernul lui Mario Draghi are la dispoziție trei variante în următoarele luni: „restabilirea acordurilor de la Malta pentru reintegrarea voluntară a solicitanților de azil în Europa, acorduri bilaterale cu Libia și Tunisia și cererea de sprijin concret din partea Comisiei Europene”. (Sursa: Toute L’Europe).

 

Reacții politice în Italia

În Franța, Libération remarcă faptul că ”în pofida crizei de coronavirus, migrația clandestină din țările Magrebului, în special din Tunisia și Libia, către Europa a continuat, în special spre coastele italiene, unde migranții speră să găsească de lucru și perspective. 

Aproximativ 530.000 de migranți au ajuns pe țărmurile Italiei de la începutul anului 2015, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), cu sediul la Geneva”.

Și, după cum observă Euronews, ”la fel ca în cazul oricărei debarcări majore, subiectul generează reacții puternice în rândul clasei politice italiene.  Matteo Salvini, șeful Ligii, membru al coaliției conduse de Mario Draghi, a cerut o reuniune excepțională.

În timp ce neofasciștii de la Fratelli d'Italia cer o blocadă navală. Enrico Letta, al Partidului Democrat, ar dori ca vecinii săi europeni să își asume mai multe responsabilități”.

 

Comisia Europeană cere solidaritate

După cum relatează Euractiv, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a vorbit la telefon cu ministrul de interne al Italiei, Luciana Lamorgese, a declarat că biroul său contactează și alte țări din UE pentru a le cere să primească migranții.

”Episodul dezvăluie lipsa consensului în UE cu privire la modul de gestionare a fluxurilor de migranți ilegali, astfel încât povara să nu cadă doar asupra câtorva țări, în special Grecia și Italia.

Eforturile de reformare a sistemului actual au fost frânate de unele țări membre ale UE care refuză să primească cote de migranți și solicită o examinare mai rapidă și repatrierea celor considerați că nu au nevoie reală de azil”.

Pe aceeași temă sensibilă, EU Observer amintește că nu este prima dată când Comisia Europeană face astfel de apeluri.

„Avem nevoie de un aranjament temporar pentru a face față situației”, a spus comisara Johansson.

În noul pact privind migrația și azilul, prezentat în septembrie anul trecut, comisia a lansat o idee pentru a coordona mai bine „un mecanism de solidaritate mai previzibil în cazul debarcărilor”.

Johansson a spus că prima întâlnire cu privire la această idee a avut loc „acum câteva săptămâni”. Dar când a fost presată să spună dacă ar trebui să existe o operațiune de salvare condusă de state în Marea Mediterană, ea a spus că cea mai importantă problemă a fost prevenirea plecărilor”.

Și, revenind în Italia, să remarcăm editorialul ziarului L'Avvenire: Aceste fluxuri în Marea Mediterană „fac posibilă îngemănarea tuturor spaimelor legate de imigrație, a pseudo-solidarității cu italienii aflați în dificultate, a controverselor anti-europene și acum și a fricii de contagiunea mediatică. (...)

Ideea că Italia este lăsată să se descurce singură de o Uniune Europeană surdă și egoistă a fost repetată atât de mult încât a devenit evidentă în interiorul granițelor noastre, dar după ce trece Alpii se dezumflă cu totul. Ca un balon înțepat”.  (cf. Toute L’Europe).

 
Revista presei internaționale din 12 mai 2021