Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poti fi deturnați banii din Planul european de redresare? Pericolul există

Nici nu au fost încă livrați către statele membre primii euro din cadrul Planului de Redresare și Reziliență, că semnalele de alertă încep să fie date de comentatori: cele 750 de miliarde de euro stârnesc lăcomia mafiilor și a rețelelor de nepotisme.

Le Figaro reamintește, într-o amplă analiză, că la 26 aprilie, un grup de europarlamentari i-a scris Ursulei von der Leyen, exprimându-și îngrijorarea că 20% din fondurile destinate Ungariei vor putea, pur și simplu, să dispară.

Unde? În mrejele unei structuri de finanțare opace, în afara oricărui control bugetar și al cărei obiectiv este de a distruge în continuare libertatea educației și autonomia instituțională din Ungaria.

Chiar a doua zi, Parlamentul ungar adopta o lege care pune universitățile sub egida fundațiilor controlate de anturajul prim-ministrului Viktor Orban.

Aceasta intenționează să aloce 2,8 miliarde de euro din pachetul de ajutor al UE pentru „modernizarea învățământului superior”.

Iar Le Figaro amintește că fondul , numit Next Generation EU, nu a fost încă ratificat, în special de Budapesta, care contestă condițiile legate de respectarea statului de drept.

Dar, deja, tentative de delapidare sau fraudă apar în toată Europa - de la guvernele din Europa Centrală, grevate de rețele de nepotisme,  până la mafiile italiene.

Mai ales că urgența planului va avea ca efect accelerarea plăților, în detrimentul unui control strict asupra utilizării sale.

O chestiune îngrijorătoare pentru Comisie, care tocmai a început revizuirea formală a planurilor naționale ale statelor membre.

Totuși – notează ziarul francez - Europa este una dintre cele mai puțin corupte regiuni din lume. Greu de cuantificat, corupția ar putea costa între 180 și 990 miliarde de euro pe an, sau 6,3% din PIB.

Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia, Croația, Republica Cehă, Malta și Italia ocupă cele mai slabe locuri în clasamentul european al Indicelui corupției pentru 2020, realizat de Transparency International.

Ungaria este obligată să înapoieze Uniunii Europene aproximativ 200 de milioane de euro, după deturnarea subvențiilor pentru construcția unei linii de metrou, în 2017.

Ministerul bulgar de interne a fost condamnat pentru încălcarea condițiilor la achiziționarea a 350 de vehicule 4 × 4 pentru poliție.

Primul ministru ceh Andrej Babis, unul dintre principalii beneficiari ai subvențiilor agricole în țara sa, se află în conflict de interese, potrivit unui recent raport al Comisiei, care cerea rambursarea a 10 milioane de euro, amintește Le Figaro.

Un al doilea plan de redresare în UE?

Și, în acest context, ne pregătim, oare, pentru al doilea plan de redresare post-criză în Europa? ”E prea devreme pentru al doilea plan de recuperare”, spune vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager într-un interviu pentru ziarul francez Les Echos.

”Scopul nu este de a cheltui cei mai mulți bani”, spune vicepreședinta Comisiei, citată de același ziar. ”Mi se pare ciudat să discutăm un nou plan, când nu suntem siguri dacă avem nevoie, și când avem deja atât de multe de făcut", a spus Vestager, întrebată dacă planul președintelui SUA Joe Biden, de 1,9 trilioane de dolari, anunțat în martie, ar putea împinge UE să-și extindă efortul .

După cum observă Politico, vicepreședinta Comisiei a fost întrebată și de ce UE este reticentă față de propunerea lui Biden de renunțare la drepturile de brevet pentru vaccinurile COVID-19.  Vestager a răspuns că ”nu brevetele sunt problema ci vaccinarea ".

Mega-proiect feroviar pe sub Marea Baltică

Și, dacă vorbim despre ample proiecte post-pandemie, iată că Finlanda și Estonia relansează proiectul unui tunel feroviar submarin, transmite Franceinfo.

Tunelul pe sub Marea Baltică, lung de 100 de kilometri, reprezintă un proiect uriaș, care a mai fost pus în discuție acum câțiva ani.

Pentru Finlanda, interesul este economic, deoarece ar conecta țara cu toată Europa Centrală, dar și la rețeaua feroviară europeană de mare viteză.

Pentru Estonia și celelalte țări baltice, este și unul politic, deoarece  ar reduce dependența de Rusia. S-ar asigura, astfel  legătura dintre zona centrală a Uniunii Europene, cu care țările baltice se învecinează la sud și nordul Europei, prin Finlanda.

 
Revista presei internaționale din 18 mai 2021