Presa europeană despre criza migrantilor din Ceuta

”Numeroși migranți, în mare parte marocani, au ajuns în enclava spaniolă în noaptea de luni spre marți, alăturându-se celor care au trecut frontiera fără obstacole de luni dimineață, pe fondul tensiunilor dintre Rabat și Madrid”, se arată în ziarul francez Libération.

Timp de un sfert de secol, granița dintre Maroc și enclava spaniolă Ceuta a fost locul a numeroase intrări ilegale. Dar niciodată  nu s-a mai văzut un aflux atât de masiv de migranți veniți înot.

Potrivit prefecturii Ceuta, aproape 6.000 de oameni au ajuns pe plajele acestui mic teritoriu spaniol din nordul Africii. Toate mărturiile sunt convergente: acest val uman a fost posibil doar pentru că forțele de securitate marocane au permis să se întâmple.

Altfel, cum s-ar explica o creștere atât de mare într-un timp atât de scurt?

De când Marocul și-a închis frontierele, în martie 2020, migranții au început să-și asume riscul înotând spre enclava spaniolă. Unii au reușit, dar aventura este periculoasă și complicată, deoarece supravegherea jandarmeriei marocane este în general atentă.

Însă de pe 28 aprilie, lacătul de securitate a fost ridicat pentru prima dată și 128 de persoane au ajuns să înoate până pe plajele din Ceuta.

De partea spaniolă, mesajul a fost înțeles imediat: Rabat protestează împotriva spitalizării la Logroño, pentru Covid-19, a lui Brahim Ghali, secretarul general al Frontului Polisario care revendică independența Saharei Occidentale, ocupată din 1976 de Maroc.

Madrid a invocat „motive umanitare”, dar regatul african a considerat că este o provocare și a avertizat că va atrage „toate consecințele”.

Spania nu are interesul să-și strice relațiile cu Marocul

Potrivit Le Monde, ”Madridul nu are niciun interes să se pună rău cu Rabatul, aliatul său cheie în lupta împotriva imigrației ilegale. De la începutul anului și până la 15 mai, 475 de migranți sosiseră la Ceuta, mai mult decât dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit cifrelor Ministerului de Interne publicate acum câteva zile”.

BBC notează că majoritatea migranților sosiți acum erau bărbați tineri, dar au existat și câteva familii. Mulți au folosit colaci de salvare gonflabili și bărci de cauciuc.

”Cel puțin unul dintre ei a murit în timpul traversării. Luna trecută, mai mult de 100 de migranți au ajuns la punctul de intrare Tarajal din Ceuta. Majoritatea au fost trimiși înapoi, cu excepția a aproximativ 30 de minori a căror vârstă a fost confirmată prin teste medicale”.

France 24 îl citează pe ministrul spaniol al afacerilor externe care a reacționat luni seară, spunând că oficiali marocani, pe care nu i-a numit, „au asigurat” autoritățile spaniole că acest aflux de migranți „nu a fost rodul dezacordului cu Rabat pentru prezența în Spania a liderului Frontului Polisario, Brahim Ghali”.

Relațiile dintre Rabat și Madrid au fost tensionate de la sosirea acestuia în Spania, la 18 aprilie, Marocul mergând până la a-l convoca pe ambasadorul Spaniei pentru a-i transmite „exasperarea” părții marocane.

Dar cum a răspuns Spania?

Deutsche Welle amintește că  ministerul spaniol de interne a declarat că Madridul „a lucrat neobosit la o politică a migrației care privește întreaga Uniune Europeană și Marocul, țara de origine a oamenilor care au ajuns să înoate”.

Spania a detașat sute de ofițeri pentru a ajuta la procesarea cererilor și returnarea cât mai rapidă a celor respinși.

”Rabat cooperează cu Madrid în ceea ce privește fluxurile de migrație, în schimbul plăților recurente și al instruirii pentru poliția și armata sa. De asemenea, UE se bazează pe informațiile marocane pentru combaterea extremismului.

Spania nu acordă statutul de azil marocanilor, dar permite copiilor migranți neînsoțiți să rămână legal în țară sub supravegherea guvernului”, amintește publicația germană.