Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reducerea cu 55% a emisiilor de carbon în UE: divergențe majore Est-Vest

acord_verde.jpg

Image source: 
Facebook / European Commission

Liderii UE au amânat un vot tranșant în ceea ce privește atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Subiectul va fi discutat din nou la următorul summit, în iulie, când Comisia va veni cu o nouă propunere.

Liderii și-au reafirmat susținerea pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, față de anul 1990. Dar comentatorii scot în evidență divergențele dintre țările membre din Vestul Europei și cele din Est.

Niciun progres în ce privește clima la Consiliul European, titrează ziarul belgian L’Écho

După cum arată revista franceză L’Express, discuția se învârte în jurul criteriilor de distribuție: ar trebui să se bazeze doar pe PIB, atunci când cele mai dezvoltate țări și-au redus deja masiv emisiile? „Fiecare stat membru trebuie să-și facă lecțiile”, a cerut cancelarul austriac Sebastian Kurz, în timp ce Polonia, România și Bulgaria sunt îngrijorate de costurile economice și sociale ale noilor cerințe climatice.

 

Țările din Est vor compensații solide

”Rezistența Poloniei a dus la retragerea liderilor europeni în bătălia climatică”, este verdictul dat de Politico:

În spatele ușilor închise, diviziunile au fost puternice. Propunerea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, de a crea un nou sistem de tarifare a carbonului pentru transportul rutier și încălzirea clădirilor a fost susținută de cancelarul german Angela Merkel.

Dar polonezul Mateusz Morawiecki, slovenul Janez Janša, letonul Arturs Kariņš și luxemburghezul Xavier Bettel și-au exprimat îngrijorarea că aceasta ar avea un impact nedrept asupra europenilor mai săraci.

Morawiecki a făcut lobby pentru ca mai mulți bani să fie injectați în Fondul de modernizare al UE, care sprijină țările cu mari industrii de cărbune sau cu un PIB mai mic, pentru a construi o infrastructură mai curată”.

Și Le Monde notează că țările din Europa de Est, în frunte Polonia, militează pentru ca cele mai mari eforturi să cadă asupra celor care au cel mai mare produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor – dar care sunt, de asemenea, și cei care și-au redus deja cel mai mult emisiile de CO2.

În schimb, partenerii din nord vor ca țările rămase în urmă la acest capitol să fie cele mai implicate, argumentând că este mai ușor (și, prin urmare, mai puțin costisitor) pentru ei să progreseze, având în vedere punctul lor de plecare.

Un alt subiect exploziv: Comisia lucrează la crearea unui sistem de comercializare a emisiilor de CO2 specific sectorului transporturilor, în special sectorului rutier și poate al sectorului construcțiilor. Un proiect care afectează portofelele cetățenilor - prin prețul combustibilului la pompă, de exemplu - mai ales că Bruxelles intenționează să anunțe și sfârșitul centralelor termice, la o dată care rămâne de stabilit, undeva între 2030 și 2040.

Varșovia și vecinii săi din Estul Europei nici nu vor să audă despre asta, cu excepția cazului în care vor veni  compensații financiare grele.

Germania, care tocmai a creat o astfel de piață, este în favoarea acesteia, la fel ca Danemarca. Olanda spune că este și ea deschisă. În ceea ce îl privește pe președintele francez Emmanuel Macron, zguduit de precedentul taxei pe carbon și de „vestele galbene”, el este prudent, notează Le Monde.

 

Semnele de întrebare ale experților

EU Observer amintește că pachetul climatic este văzut ca un test de credibilitate al angajamentului Europei față de Acordul verde, deoarece se referă la alinierea politicii-cheie a UE cu noua reducere a emisiilor nete de 55% până în 2030.

Obiectivul anterior al UE era 40 la sută.

Recunoscând că planurile comisiei "pot avea un impact social", Ursula von der Leyen a spus că viitoarea propunere va fi cuplată cu "o structură clară de compensare socială". "Trebuie să facem acest lucru corect, deoarece tranziția ar trebui să fie justă", a spus ea.

Schema UE de comercializare a emisiilor (ETS) se aplică în prezent centralelor electrice, fabricilor și companiilor aeriene care operează în Europa. Este considerată o piatră de temelie a politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, deoarece poluatorii plătesc pentru a compensa daunele provocate.

Dar va veni acum mutarea sarcinii către consumatori? Potrivit unor experți, extinderea pieței UE a carbonului pentru a acoperi clădirile și transporturile nu ar reduce emisiile din aceste sectoare, ci riscă instabilitatea pe piață.

„Este puțin probabil ca un supliment de câțiva cenți pe litru la pompa de combustibil să determine oamenii să conducă mai puțin. Sau o creștere a prețului la combustibilul pentru încălzire să scadă cererea”, estimează experții consultați de EU Observer.

 
Revista presei internaționale din 27 mai 2021