Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Haos în Haiti după asasinarea președintelui

haiti.png

Fostul președinte haitian Jovenel Moise în timpul unei ceremonii la Port-au-Prince, 12 ianuarie 2020
Sursa imaginii: 
AFP via rfi.fr

Asasinarea președintelui haitian, în reședința sa, de un grup de comando format din mercenari străini este pe prima pagină a tuturor ziarelor internaționale. Întrebarea este cine mai deține controlul acolo, întrucât actualul premier urma să fie schimbat din funcție. Armata a fost mobilizată pentru a ajuta poliţia în menţinerea ordinii publice. O altă temă de interes este retragerea finală a armatei americane din Afganistan, la aproape 20 de ani de la debutul intervenţiei sale militare, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001. Ce urmează după plecarea trupelor și care sunt riscurile în privința Chinei, aflați din revista presei internaționale.

Toată presa scrie despre asasinarea președintelui Haitian, Jovenel Moïse. În noaptea de marţi spre miercuri bărbaţi înarmaţi au luat cu asalt reşedinţa acestuia din capitala Port-au-Prince. Şeful guvernului a adresat populaţiei un apel la calm şi a spus că poliţia şi armata vor asigura menţinerea ordinii.

Haiti este o ţară în care domneşte insecuritatea, fiind remarcate în special bandele care comit răpiri în schimbul unor răscumpărări şi acţionează aproape în totală impunitate.

În timp ce guvernele străine încercau să evalueze situația, milioane de haitieni s-au strâns îngrijorați în jurul radiourilor și televizoarelor, stând departe de străzi, în timp ce încercau să înțeleagă ce ar putea aduce zilele următoare.

Într-un interviu acordat The New York Times, premierul Claude Joseph a spus că el este cel care conduce țara în acest moment. Totuși, nu e clar cât control are sau pentru cât timp va mai avea pentru că un nou prim-ministru urma să îi ia locul lui Joseph. Peste toate se adaugă faptul că șeful celei mai înalte instanțe a țării, care ar fi putut contribui la stabilirea ordinii, a murit de Covid-19 în iunie.

Și BBC scrie că rămân întrebări cu privire la cât de mult control poate susține premierul Joseph că are. Constituția statului Haiti prevede că miniștrii, sub conducerea premierului, preiau controlul în caz de vacanță prezidențială, până la convocarea alegerilor. Dar acest lucru rămâne neclar, întrucât un nou prim-ministru, Ariel Henry, fusese numit de Jovenel Moïse chiar săptămâna aceasta, dar nu a apucat să depună jurământul.

Cotidianul spaniol El Mundo amintește că Moïse a guvernat prin decret Haiti, cea mai săracă țară din America, după ce alegerile legislative programate pentru 2018 au fost amânate. Țara trece printr-o criză politică gravă, care a atins apogeul pe 7 februarie, data la care Moïse a denunțat că opoziția, cu sprijinul judecătorilor, planifică o lovitură de stat.

În plus, răpirile pentru răscumpărare au crescut în ultimele luni, reflectând influența crescândă a bandelor armate. Haiti s-a confruntat, de asemenea, cu ani de sărăcie cronică și dezastre naturale recurente. Potrivit unui raport al Centrului de Analiză și Cercetare în Drepturile Omului, peste 150 de persoane au fost ucise și alte 200 răpite în perioada 1 - 30 iunie în zona metropolitană din Port-au-Prince.

Ofensiva talibanilor

O altă temă analizată de presa internațională este ce urmează după plecarea trupelor americane și NATO din Afganistan. În timp ce ultimii sodați se retrag, talibanii își extind influența în țară. Recent, au confiscat zece districte din sud și au înconjurat aproape toate orașele importante din țară. Duminică seara, 1.037 de soldați afgani au trecut în Tadjikistan după ce au luptat la graniță.

Afganistanul riscă să fie destabilizat în același mod în care a fost Libanul după ce Israelul și-a retras trupele în mai 2000, avertizează săptămânalul britanic The Spectator:

„Este periculos să-ți scoți trupele într-un mod care îi face pe dușmanii tăi să pară victorioși. Procedând așa, motivezi și încurajezi organizațiile teroriste. O retragere precipitată din Afganistan ar putea deschide calea către o intervenție rusă sporită, în același mod în care Iranul a intervenit în Liban.

De asemenea, este important să luați măsuri pentru a reduce șansele ca armata afgană să se prăbușească și pentru a susține autonomia guvernului. Guvernul Libanului a fost slăbit de consolidarea Hezbollah și a Iranului în țară. Ar trebui instituit un plan pentru răspunsuri în cazul în care talibanii vor încălca termenii acordului. Israelul a ales o politică de izolare, care a eșuat".

Conform informațiilor din presă, China s-a oferit să facă investiții uriașe în infrastructură în Afganistan. Beijingul va exploata vidul creat de retragerea trupelor, se teme ziarul belgian de Standaard: „Beijingul nu este străin de calcule machiavelice. În timp ce Partidul Comunist face afaceri cu rebelii islamiști afgani, își oprimă propria populație musulmană insurgentă din Xinjiang.

 Joe Biden a decis să retragă trupele americane din Afganistan pentru a-și concentra toate energiile asupra „rivalului strategic”: China. Ironia acestei decizii este că acum China are cale liberă în Afganistan ca să-și extindă influența acolo ".

Rate mari ale vaccinării în Europa

Statele europene au acum unele dintre cele mai mari rate de vaccinare din lume. Dar ritmul încetinește, oamenii neprezentându-se la rapel. Editorialiștii fac apel la simțul responsabilității cetățenilor și pun în discuție limitele libertății.

Olivier Babeau, președintele think tank-ului Institut Sapiens, care, potrivit ziarului Libération, are legături cu industria farmaceutică, se pronunță în favoarea vaccinării obligatorii. Citat de cotidianul Le Figaro, el respinge argumentul că vaccinarea obligatorie este un atac asupra libertății:

„În primul rând, trecem cu vederea faptul că trăim deja cu restricții mult mai profunde: să luăm de exemplu carantina care ne-a luat libertatea de mișcare sau limitele de viteză sau chiar centurile de siguranță obligatorii. De ce această nouă obligație ar trebui să fie percepută mai în detrimentul libertății decât cele pe care le-am acceptat cu mult timp în urmă, fără a face vâlvă? Contractul social se bazează pe ideea că toți trebuie să renunțăm la o parte din libertatea noastră pentru a trăi într-o societate liberă.”

Portalul de stiri lituanian Lrytas  scrie că potențialele consecințe pe termen lung ale unei infecții Covid sunt subestimate: „Din păcate, un sfert dintre pacienți s-au plâns, după ce au supraviețuit infecției, de afecțiunea cunoscută sub numele de Long Covid. Există încă multe lucruri pe care nu le știm despre efectele pe termen lung ale Covid-19 asupra organismului uman și despre simptomele care rămân multă vreme sau chiar pentru toată viața. Dar știm foarte bine că singurul lucru care ne poate proteja de Covid sau chiar să ne salveze viața este vaccinarea. Să nu jucăm ruleta rusească cu viața noastră și a celorlalți".