Inundații în Germania și Belgia: criza meteorologică e aici, a venit timpul acțiunii

Răspunsul la provocările climatice rămâne insuficient, deplânge Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Eurotopics:

„Decarbonizarea economiei noastre va dura decenii și decenii. Și când știm că Germania este responsabilă doar pentru două procente din emisiile de CO2 la scară globală, vremea noastră va putea reveni la vremea bună numai dacă China, Statele Unite, Rusia, India și Japonia își vor aduce contribuția. ”

Iar La Repubblica notează:

„Emmanuel Macron se teme de demonstrațiile Vestelor Galbene, în situația în care taxele pe combustibilii poluanți convenționali s-ar reflecta în prețul benzinei. Îi pasă mai mult de realegerea sa în mai puțin de un an decât de ceea ce se va întâmpla cu milioane de tineri. Polonia, care se agață de cărbune, se teme să nu-și piardă principala sursă de energie.

Dar Italia? La originea rezistenței sale există decenii ale unor politici pe termen scurt, dictate de lobby-uri reticente în a permite economiei să se angajeze într-o tranziție energetică , desigur, costisitoare, dar esențială. Aceasta este menită să limiteze riscul pericolelor climatice, precum cele care lovesc inima Europei de astăzi”.

Le Monde observă că inundațiile din Germania au căpătat o dimensiune politică importantă, cu două luni înainte de alegerile parlamentare.

Fiecare candidat vine cu propuneri de consolidare a luptei împotriva încălzirii globale, care reprezintă cauza inundațiilor, în viziunea multor experți.

Un pas greșit

Lider al Partidului Conservator (CDU) și favorit în sondaje, Armin Laschet a cerut ca întreaga clasă politică, să „intensifice ritmul” în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Dar el a făcut un pas greșit, în detrimentul imaginii sale: a fost filmat râzând în timpul unui tribut adus de către șeful statului, Frank-Walter Steinmeier, victimelor inundațiilor. „Laschet râde în timp ce țara suferă”, a titrat imediat cotidianul popular Bild.

Filmările au devenit virale, iar indignarea națională l-a obligat să-și ceară scuze pentru comportamentul său „nepotrivit”. Controversa a crescut cu atât mai mult cu cât dl Laschet este și liderul Renaniei de Nord-Westfalia, una dintre cele două regiuni cele mai afectate de inundații.

Cotidianul La Libre Belgique atrage atenția că lumea trebuie să se pregătească pentru următoarea criză: cea meteorologică.

”A existat criza financiară și socială. A fost criza sănătății. O criză de identitate, de asemenea. Acum vine o criză meteorologică. În acest moment, solidaritatea ajută la atenuarea, într-o anumită măsură, a dezolării de pe teren. Manifestările de solidaritate s-au înmulțit în toată Belgia. Dar apa nu s-a retras încă din toate zonele devastate și deja apar întrebările. Încălzirea globală este, desigur, cauza”.

Ziarul francez Libération scrie, la rândul său, că inundațiile care au devastat vestul Germaniei, precum și estul și sudul Belgiei "sunt un indiciu clar al schimbărilor climatice și arată necesitatea unei acțiuni urgente", după cum a remarcat Ursula von der Leyen.

Totul s-a întâmplat chiar a doua zi după prezentarea de către președintele Comisiei Europene a unei serii de propuneri radicale ce vizează combaterea schimbărilor climatice prin transformarea radicală a modelului economic european.

Și este cinic faptul că acest dezastru natural va avea un efect mai mare decât orice campanie publicitară, pentru a conștientiza faptul că timpul amânărilor a trecut.