
Presa internaţională
Simone Biles și spulberarea imaginii de supra-oameni a sportivilor
simone_biles.png

Fosta gimnastă americană Dominique Moceanu a împărtășit un videoclip despre povestea accidentării oribile pe care a suferit-o la Jocurile Olimpice din 1996 din Atlanta, scrie Newsweek.
Acum în vârstă de 39 de ani, ea a postat videoclipul pe Twitter într-o demonstrație de sprijin pentru Simone Biles.
Moceanu avea doar 14 ani când a căzut. Ea fusese cea mai tânără gimnastă care a câștigat Campionatele naționale și a reprezentat SUA la Campionatele Mondiale din 1995. Acest succes a aruncat-o în lumina reflectoarelor și a făcut din ea una dintre cele mai faimoase gimnaste din lume.
Deși multe dintre problemele ei ar fi putut fi fizice, ea a intrat în competiții sub un nivel intens de presiune, similar cu cel pus pe Biles.
Comentând alături de videoclip, Moceanu a detaliat lipsa de grijă și considerație pe care le-a resimțit și modul în care decizia lui Biles poate semnala o schimbare pozitivă în sport:
„Am avut o fractură de stres tibială, am rămas fără examen de coloană după această cădere, dar am concurat până în ultima fază a concursului olimpic, câteva minute mai târziu”, a spus fosta gimnastă, citată de Newsweek. Ea a susținut că decizia lui Biles „demonstrează că avem un cuvânt de spus în propria noastră sănătate - un„ cuvânt ”pe care NICIODATĂ nu l-am simțit cât am fost olimpică”.
Victima prădătorului sexual Larry Nassar
Le Monde amintește că, acum cinci ani, zâmbetul lui Biles iradia pe Arena Olimpică din Rio de Janeiro, unde a cucerit patru medalii de aur și una de argint. La fel de multe titluri ca Larissa Latynina, Vera Caslavska sau Ecaterina Szabo, la vremea lor.
Abilitățile mentale în sportul de înaltă performanță sunt adesea un mister. Jargonul pe această temă este muscular: „forță mentală”, „o războinică”, „nu renunță niciodată” .
Dar există și tabu-uri. Mai ales când implică un campion extraordinar precum Simone Biles.
La începutul anului 2018, la doi ani după triumful ei brazilian, gimnasta a dezvăluit că a fost una dintre numeroasele victime ale prădătorului sexual Larry Nassar.
Fostul medic al echipei americane a fost condamnat de trei ori pentru acțiunile sale asupra numeroaselor victime.
Deja, Biles își asumase transparența cu privire la tratamentul său medical.
Un model și pentru lumea afacerilor
Ziarul german Handelsblatt speră că mișcarea lui Biles va inspira oamenii să acționeze la fel, chiar și în afara lumii sportive:
„Poate fi un model pentru mulți lideri din lumea afacerilor care suferă de tulburări de anxietate. Acesta este încă un subiect tabu major în lumea managerială. Acționarii, angajații și clienții doresc întotdeauna să vadă fața zâmbitoare a câștigătorului; și aici aurul este obligatoriu.
Și atât de mulți șefi preferă să ia Prozac decât să vorbească despre cum se simt. (...) În pandemie, problemele de sănătate mintală au devenit și mai grave. Burnout-urile în rândul managerilor au crescut cu 80%. Nu cu mult timp în urmă acești oameni erau „indispensabili”, acum cuvântul de ordine este: adunați-vă gândurile, nu medaliile”.
El Mundo apreciază la rândul său: „Curajul cu care Biles și-a făcut publice problemele de sănătate mintală este la fel de admirabil ca legendarele sale piruete în aer.
Cu acest pas, Biles expune un tabu în sportul profesionist: problemele care pot fi cauzate de succes, de efortul enorm așteptat de la sportivi, de angajamentul și devotamentul care nu cunoaște aproape nici o limită”.
În timp ce The Irish Independent notează: „Atât sănătatea minții, cât și a corpului sunt necesare pentru performanță - apropo, Biles a reușit deja să câștige titluri concurând cu degetele de la picioare rupte și suferind de piatră la rinichi.
Separarea sănătății mintale și fizice este extrem de dăunătoare. Dacă mintea ar fi inclusă în sănătatea fizică, oameni precum Simone Biles și Naomi Osaka - vedeta de tenis care s-a retras din French Open în acest an - nu ar fi supuși unor comentarii la nivel mondial, de la felicitări pentru onestitatea lor până la acuzațiile că sunt fulgi de nea".
(Surse: Eurotopics, Le Monde, Newsweek)