
Presa internaţională
Cum o schimbare de direcție la Minsk ar putea avea ca model Ucraina
zeci_de_mii_de_persoane_manifesteaza_in_Minsk_impotriva_realegerii_presedintelui_Aleksandr_Lukaşenko.jpg

De ce este asteptat in acest caz un raspuns de la Bruxelles? Pentru ca vorbim de un militant belarus, şef al unui ONG care îi ajută pe compatrioţi săi fugiti din tara, din cauza represiunii regimului Lukasenko. Organizaţia condusă de Shishov – “Casa belarusă” din Ucraina - le acordă ajutor cetăţenilor belaruşi şi tuturor celor care au avut de suferit în urma acţiunilor represive ale regimului Aleksandr Lukaşenko, indică Reuters. “Acest ONG îi ajută să-şi legalizeze şederea în Ucraina, să-şi căute un loc de muncă şi o locuinţă, organizează manifestaţii paşnice în sprijinul eliberării persoanelor arestate în Belarus după mişcarea de contestare din toamna trecută, când opoziţia susţinută de pături largi ale populaţiei a contestat alegerea lui Lukaşenko pentru al şaselea mandat prezidenţial.”
Germanii de la Frankfurter Rundschau apreciaza ca bielorusii din exil au nevoie de mai multa protectie. “Daca suspiciunea ca regimul autoritar de la Minsk a fost implicat in uciderea lui Shishov se adevereste , o sa avem o noua dovada despre faptul ca regimul Lukasenko e unul criminal. Ar fi inca unul din multele cazuri- jurnalistul Roman Protasevici, atleta Krystina Tsimanouskaya - prin care Minsk incearca sa intimideze opozitia. asa ca UE ar fi indreptatita sa se gandeasca la noi sanctiuni in cazul Belarus. Mai mult, toate statele care au primit opozanti din Belarus ar trebui sa le ofere acestora si mai multa protectie. Sa nu ne facem iluzii- nici o astfel de masura nu-l va opri pe Lukasenko ca prin minune I oricum, nu atat timp cat Vladimir Putin continua sa-i ofere sprijin. Dar ar constitui un element de presiune si ar ajuta opozitia din tara”, cred cei de la Frankfurter Rundschau.
Ukrajinska Prawda crede ca Ucraina n-ar trebui sa ezite sa implice parteneri din tarile membre NATO in investigatia cazului Shishov. „Nu numai ca am avea novoie sa stim daca serviciile secrete au fost implicate in moartea activistului dar ar trebui ca lumea sa stie cui ii apartineau respectivii agenti? Daca cele mai rele banuieli ar fi confirmate, raspunsul ar trebui sa fie colectiv, adica coordonat cu partenerii occidentali”.
Olandezii de la De Volkskrant scriu ca in Belarusul dictatoului Lukasenko prioritatea este ca menghina puterii sa apese tot mai strans, cu orice cost. „Pentru dictatori ca Lukasenko un singur lucru conteaza, sa ramana la putere. Si simte ca are fraiele in momentul in care isi urmareste opozantii si in afara granitelor. Dar Lukasenko plateste si un un pret. Sanctiunile aplicate de UE si de SUA au afectat economia tarii si indirect pe tinerii educati, pro-democratie care aleg sa paraseasca tara pentru ca nu mai vad nici un viitor cu Lukasenko la putere. Iar Belarus a devenit dependent de Rusia, ceea ce Lukasenko a incercat sa evite dintotdeauna. dar chiar si asa, atat timp cat puterea este la el, orice altceva conteaza mai putin”.
Jylands-Posten din Danemarca merge mai departe si considera ca din acest punct sanctiunile nu mai sunt eficiente. „ Surprinzator sau nu, poate ca raspunsul este in Ucraina. ar trebui accelerat procesul de admitere in UE dar mai ales in NATO. Kievul a fost intr-o situatie similara cu cea a Minskului dar a ales Europa si speranta ca intr-o zi va face parte din structurile lumii occidentale. Daca la un moment dat Lukasenko va iesi din scena, asta i-ar putea tenta pe succesorii sai. Merita sa faci asta ca sa ajungi de partea buna a istoriei”, cred jurnalistii danezi.
In fine, The Economist noteaza ca moartea suspecta a activistului bielorus este un alt semn ca Belarus va continua sa tina Europa in sah pentru o perioada. „Dupa fiecare act de represiune, un alt val de cetateni pleaca din tara. Un dictator care se clatina la poarta Europei este in pozitia perfecta de a exporta haos”, sunt de parere gazetarii britanici.